De ce sunt sancționați atât de puțini medici? Cum se analizează o acuzație de malpraxis în Bihor

 

Gabriel Mihalache privește acuzațiile de malpraxis dintr-o dublă perspectivă. Ca medic legist, analizează documente medicale, evoluția unor afecțiuni și conduita echipelor care au îngrijit pacientul. Ca președinte al Comisiei de Disciplină a Colegiului Medicilor Bihor, trebuie să stabilească dacă un medic a încălcat normele profesionale și deontologice. În ambele situații, spune el, concluziile nu pot fi întemeiate doar pe nemulțumirea pacientului sau pe solidaritatea profesională dintre medici, ci trebuie susținute prin date medicale certe și dovezi obiective.

Gabriel Mihalache este medic legist și se află la al treilea mandat ca președinte al Comisiei de Disciplină a Colegiului Medicilor Bihor. Absolvent al Facultății de Medicină din Timișoara și format la Institutul de Medicină Legală din Cluj-Napoca, și-a descoperit pasiunea pentru această specialitate în timpul rezidențiatului.

„Rezidențiatul l-am efectuat la Institutul de Medicină Legală din Cluj-Napoca, sub coordonarea distinsului profesor universitar Ioan Quai. Mentorul meu a devenit ulterior un bun prieten, Liviu Cocora, un nume de referință în medicina legală românească. În facultate nu m-am gândit că voi urma specializarea în medicină legală, dar, imediat după perioada de stagiatură petrecută la Arad, apoi în Moldova, am ocupat prin concurs un post de medic legist la Oradea”, povestește Gabriel Mihalache.

„Pasiunea pentru medicina legală s-a dezvoltat în timpul rezidențiatului, atunci când am aflat, în practică, cât de provocatoare și interesantă este această specialitate. În acei ani, în medicina legală lucrau, în majoritate, aproape numai bărbați. După anul 2000, când legislația care reglementează organizarea și activitatea instituțiilor de medicină legală din țara noastră s-a modernizat, această specializare a devenit foarte căutată, fiind aleasă cu cele mai mari note la examenul de rezidențiat, mai ales de femei. În zilele noastre, multe institute de medicină legală și servicii medico-legale din țară sunt conduse cu mare succes de colege medici legiști, cu deosebite calități și capacități intelectuale”, afirmă medicul.

Suferința pacientului trebuie transformată în probă

Datele transmise de președintele Colegiului Medicilor Bihor, Carmen Pantiș, arată că, în 2025, Comisia de Disciplină a emis 14 decizii. În 11 situații, medicii reclamați nu au fost sancționați. Într-un caz a fost aplicată mustrarea, într-un altul avertismentul, iar o sesizare a fost respinsă deoarece fusese introdusă după expirarea termenului. Privite separat, cifrele pot alimenta suspiciunea des întâlnită în rândul pacienților, că medicii se protejează reciproc și că reclamațiile nu produc consecințe. Gabriel Mihalache spune însă că o acuzație nu poate fi judecată pornind doar de la rezultatul nefavorabil al tratamentului sau de la convingerea pacientului că îngrijirile primite au fost greșite. Reclamațiile privind presupuse cazuri de malpraxis sunt în creștere continuă, însă fiecare trebuie confruntată cu informațiile din dosarul medical.

„Referitor la expertizele efectuate în cazurile de malpraxis medical, de altfel foarte dificile, trebuie să fim absolut echidistanți între cele două părți, respectiv medicul și pacientul, și să luăm în considerare doar datele medicale certe existente în dosarul medical, nu multitudinea de relatări subiective, fără fundament medical, invocate de cei care consideră că au fost victimele unor îngrijiri medicale incorecte sau neadecvate”, explică medicul legist.

„Expertizele în cazurile de malpraxis medical sunt printre cele mai complexe și dificile expertize medico-legale. Pe de o parte există reclamația pacientului sau a aparținătorilor acestuia, adesea încărcată de elemente subiective, dar bazată pe o suferință reală, iar pe de altă parte se află complexitatea actului medical efectuat de medicul reclamat, de echipa medicală sau de unitatea sanitară în ansamblu”, declară Gabriel Mihalache. Pentru a stabili dacă a existat o eroare medicală, experții analizează documentele medicale și compară evoluția cazului cu datele din literatura de specialitate. „Acest tip de expertiză se realizează prin studiul amănunțit al documentelor medicale puse la dispoziție și prin compararea cazului cu datele existente în literatura de specialitate, unde sunt descrise incidentele și complicațiile care pot surveni în evoluția unei afecțiuni sau a unui tratament”, explică legistul.

„Un document esențial din foaia de observație este consimțământul informat al pacientului, prin care acestuia i se explică și trebuie să înțeleagă, de la bun început, modul în care poate evolua cazul său. Acest consimțământ este asumat de pacient prin semnătură”, afirmă Gabriel Mihalache.

„Dacă stabilim că medicul și-a luat toate măsurile de precauție pentru a preveni apariția complicațiilor și că, în situația în care acestea au apărut, au fost diagnosticate și tratate corespunzător, medicul nu poate fi făcut răspunzător pentru evoluția nefavorabilă a cazului”, spune medicul legist.

Comunicarea, la originea multor reclamații

Gabriel Mihalache se află la al treilea mandat în fruntea Comisiei de Disciplină a Colegiului Medicilor Bihor. Membrii acesteia sunt aleși prin votul medicilor din județ, iar persoana care obține cel mai mare număr de voturi devine, prin tradiție, președintele comisiei.

„Mă aflu la al treilea mandat în această funcție și mă bucur că am câștigat încrederea colegilor”, spune medicul.

Multe dintre reclamațiile ajunse la Colegiul Medicilor nu vizează strict actul medical, ci comunicarea dintre medic și pacient.

„La Colegiu sunt înregistrate numeroase reclamații împotriva medicilor, cele mai multe fiind legate de comunicarea adesea deficitară și neadecvată dintre medici și pacienți”, explică Gabriel Mihalache.

„Atunci când hotărâm, în completul de judecată, că un medic a încălcat Codul de etică și deontologie al Colegiului Medicilor din România, aplicăm o sancțiune proporțională cu gravitatea faptelor sale. Analizăm fiecare caz cu mare atenție, fără părtinire, cunoscând pe deplin dificultatea muncii medicilor și deteriorarea relației medic–pacient din ultimii ani”, declară președintele comisiei.

În mod surprinzător, cele mai dificile dosare nu sunt întotdeauna cele în care un pacient reclamă un medic, ci conflictele izbucnite între profesioniști.

„Cele mai dificile cazuri, este adevărat, sunt cele privind conflictele dintre medici. În astfel de situații ne străduim să găsim o soluție amiabilă. Noul Statut al Colegiului Medicilor din România prevede această posibilitate și consider că este o abordare corectă”, afirmă Gabriel Mihalache

. Legislația permite ca părțile implicate să fie asistate de un „expert parte”, pe lângă expertul oficial al instituției medico-legale.

„Noua legislație adoptată în anul 2000, care reglementează organizarea și desfășurarea activității instituțiilor de medicină legală din România, este modernă și aliniată normelor europene. Un întreg capitol este dedicat «expertului recomandat» sau «expertului parte». Orice act medico-legal efectuat într-o instituție de medicină legală este realizat de un expert oficial al instituției respective. Persoana supusă expertizei, persoana considerată responsabilă de producerea unor leziuni, medicul reclamat, instituția medicală reclamată sau alte persoane implicate în cauză pot angaja, fără ca acest lucru să fie obligatoriu, un expert parte sau expert recomandat”, explică medicul legist. Expertul ales de una dintre părți poate participa la efectuarea expertizei și poate redacta propria opinie de specialitate. „Acest expert asistă la efectuarea expertizei oficiale și redactează un document medico-legal denumit opinie expertală, care are aceeași valoare probatorie ca expertiza oficială. Corpul experților parte este alcătuit atât din medici legiști aflați în activitate, cât și din medici legiști pensionari. Aceasta este și situația mea”, precizează Gabriel Mihalache.

Cele 14 decizii pronunțate în Bihor în 2025 nu arată, prin ele însele, nici că medicii se protejează reciproc, nici că toate reclamațiile pacienților sunt neîntemeiate. Ele arată însă diferența dintre o nemulțumire legitimă și o faptă care poate fi demonstrată medical și disciplinar. Pentru pacient, suferința și neîncrederea sunt punctul de plecare al reclamației. Pentru comisie și pentru expertul medico-legal, verdictul trebuie să înceapă abia acolo unde apar documentele, conduita profesională și dovezile obiective.