Foto: Constantin Lazăr
Pentru mulți, vremea copilăriei este asociată cu joaca în grădina bunicilor, în iarba înaltă, printre flori vizitate de fluturi şi mămăruţe, libelule şi bondari. Un singur pas agita zeci de insecte, grăbite să se ascundă de micii „invadatori”.
Se pare însă că acele amintiri animate de mii de vietăţi s-au mai estompat. Astăzi vezi mult mai rar abundenţa de insecte colorate pe pajiştea verde. Un pescar amator, domnul Radu, din Tărian, își amintește că altădată libelulele îi invadau undiţa pe malul apei, fluturii verzei sau ochi de păun agitându-se mereu pe lângă flori. Acum abia dacă vede două-trei exemplare, iar asta nu doar în zona unde locuieşte, ci în mai multe zone din judeţ dedicate pescarilor amatori. Ne întreba care ar fi cauzele dispariţiei insectelor.
Adrian Gagiu, şeful secţiei Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal spune că principalele motive pentru care a scăzut vizibil numărul insectelor sunt poluarea chimică şi cea luminoasă. Poluarea chimică se datorează insecticidelor folosite în agricultură, mai ales neonicotinoidele, un subiect fierbinte de multă vreme. Poluarea luminoasă este determinată de urbanizare, pe timpul nopţii fiind prezentă iluminarea artificială.
Cercetătorii de la Leibniz-Institute of Freshwater Ecology și Inland Fisheries (IGB) au descoperit că regiunile care au înregistrat un declin puternic al insectelor zburătoare au niveluri ridicate de poluare luminoasă. „Jumătate dintre speciile de insecte sunt nocturne, depind de întuneric și de lumină naturală oferită de lună și de stele pentru orientare și mișcare sau pentru a scăpa de prădători și pentru a-și îndeplini sarcinile de noapte de a căuta hrana și de a se reproduce. Lumina artificială de noapte perturbă acest comportament natural și are un impact negativ asupra șanselor lor de supraviețuire”, declară Maja Grubisic, conducătorul echipei IGB.
Foto: Lazăr Constantin
Polenizatorii sălbatici
La acestea se adaugă şi schimbările climatice. Conform unui studiu realizat de University College of London şi publicat în revista Nature în 2022, volumul insectelor s-a redus cu peste 50%, iar numărul speciilor cu 27% în zonele în care se fac simţite efectele încălzirii globale.
Din cauza încălzirii globale, plantele înfloresc mai devreme, spun specialiştii. Din acest motiv, momentul în care fluturii depun ouă și acestea eclozează, respectiv momentul în care florile ating stadiul optim de secreție de nectar se decalează. Acest decalaj are un impact major asupra capacității insectelor de a supraviețui și de a se reproduce. Ciclul se repetă: populațiile de fluturi nu mai pot obține hrana necesară, iar plantele nu mai sunt polenizate.
Insectele sunt polenizatori sălbatici, iar numărul lor în scădere este tot mai îngrijorător, spun cercetătorii. Funcţionarea multor ecosisteme depinde de aceste insecte, rolul lor fiind strâns legat de producţia agricolă, de culturile folosite în producţia de alimente.
Conform Fundației Mondiale a Naturii (WWF), Lista Roșie Europeană a Albinelor arată că 37% dintre speciile de albine au populaţii în declin, dintre care 9,1% sunt ameninţate ucu dispariţia.
Lista Roșie a UCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) include evaluarea pentru 630 de specii de albine, ale căror zone de distribuție includ și teritoriul României. Ţara noastră nu are o listă roșie proprie pentru albine. Dintre aceste specii, una este listată ca fiind în pericol critic de dispariție, 18 specii sunt în pericol de dispariție, 12 specii sunt vulnerabile, iar 20 de specii sunt aproape amenințate.
Foto: Lazăr Constantin
De asemenea, 31% din speciile de fluturi au populaţii în declin, 9% fiind clasificate ca ameninţate cu dispariţia. Fluturii sunt unele dintre insectele cele mai sensibile la schimbările de temperatură. Un indicator european al fluturilor de pajiști din 16 țări, inclusiv România, arată că din 1990 încoace ne confruntăm cu un declin de 39% al acestei specii.
Conform Listei Roșii Europene a fluturilor, în România se găsesc 41% dintre toate speciile de fluturi din Europa, 6% fiind considerate ameninţate la nivel european. Printre alte insecte care prezintă un risc ridicat de dispariţie în viitorul apropiat se numără şi 27% din speciile de sirfide, considerate polenizatori importanți pentru plante.
Neonicotinoidele, pesticide ucigaşe
Agricultura arabilă intensivă pe suprafețe mari, mai ales cea de cereale, dar și rotația insuficientă a culturilor duc atât la pierderea habitatelor naturale, cât și la o utilizare sporită a insecticidelor și erbicidelor.
Dacă pesticidele neonicotinoide sunt substanțe interzise în Uniunea Europeană, în România au continuat să fie folosite, acestea afectând albinele, polenizatorii, agricultura țărănească și agroecologia din România.
Neonicotinoidele sunt pesticide extrem de toxice pentru albine și alte insecte polenizatoare. Folosirea acestora duce la colapsul coloniilor de albine și la reducerea biodiversității. În plus, neonicotinoidele persistă în sol și apă, afectând ecosistemele și punând în pericol sănătatea umană. Aceste pesticide sunt aplicate prin pulverizare direct pe frunze, dar şi aplicate pe sol. Micii producători din România sunt împotriva folosirii neonicotinoidelor și substanțelor toxice periculoase.
Pentru campania de toamnă 2024, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în temeiul art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, a autorizat utilizarea în situaţii de urgenţă a unor produse pe bază de substanţă activă – imidacloprid (din categoria neonicotinoidelor), la tratarea seminţelor de crereale păioase de toamnă, asta deoarece România este unul dintre principalii cultivatori de cereale păioase din Uniunea Europeană. Din cauza condiţiilor geografice şi a schimbărilor climatice (ierni blânde şi primăveri cu temperaturi peste normalul perioadei), România se confruntă din ce mai mult în fiecare an cu mari probleme legate de atacul unor dăunători de sol care infestează suprafețe mari de teren arabil, printre care și culturile de cereale păioase.
Foto: Lazăr Constantin
Curtea de Apel Cluj a pronunțat în martie 2025 o hotărâre istorică, prin care suspendă autorizațiile emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide, substanțe interzise în Uniunea Europeană, confirmând astfel ilegalitatea acestei practici, conform euractiv.ro. MADR poate face recurs.
Organizațiile Eco Ruralis și ROMAPIS, reprezentând comunități de țărani și apicultori din România, au inițiat acest proces împotriva Ministerului Agriculturii, contestând derogările care au permis utilizarea unor substanțe interzise care afectează albinele, polenizatorii, agricultura țărănească și agroecologia din România.
În urma acestei hotărâri, Eco Ruralis și ROMAPIS au solicitat autorităților responsabile – printre care: Ministerul Agriculturii, Autoritatea Națională Fitosanitară, Garda Națională de Mediu – să ia măsuri imediate pentru retragerea de pe piață și distrugerea stocurilor de neonicotinoide aflate în circulație. De asemenea, s-a cerut monitorizarea strictă și sancționarea oricăror tentative de utilizare ilegală a acestor substanțe.
Citiți principiile noastre de moderare aici!