La ultima şedinţă a Consiliului Judeţean, şeful Direcţiei Publice de Pază, Viorel Diaconu, a venit în faţa aleşilor judeţeni cu propuneri de restructurare în cadrul direcţiei pe care o conduce. Procedând astfel, Diaconu s-a pliat pe realităţile zilei, înţelegând că CJ Bihor va finanţa tot mai anevoie DPP. Mai cu seamă dacă tarifele sale nu vor fi pe placul CJ. Diaconu a primit un termen pentru a finaliza demersurile privind transformarea DPP în SRL şi obligativitatea prezentării unui raport la finele lunii iunie.
Fostul corp al Gardienilor Publici reuşeşte cu greu să-şi găsească o identitate proprie în peisajul unei concurenţe tot mai acerbă pe piaţa de profil. Preluat în 2006 de către Consiliul Judeţean şi transformat în Direcţia Publică de Pază (DPP) Bihor, din peste 500 de salariaţi, până în aprilie 2010 mai rămăseseră doar 328.
În disperare de cauză, văzând că banii vin tot mai greu de la CJ Bihor, directorul Viorel Diaconu le-a propus consilierilor judeţeni reduceri şi în rândul şefimii. Aleşii au aprobat astfel, în şedinţa din aprilie, eliminarea din organigrama DPP a douăzeci de persoane din schema de conducere. Această restructurare era necesară, arăta Diaconu, tocmai pentru ca o dată reînfiinţat ca SRL, DPP să poată funcţiona fără pierderi. Liderul UDMR Szabo Odon a arătat că de fapt societatea comercială se înfiinţase încă din 2006, cu denumirea SC Pază şi Protecţie Bihor SRL, în subordinea CJ, însă a fost contestată în instanţă de mai mulţi angajaţi. Deoarece procesul s-a încheiat abia în 2009, funcţionarea a fost blocată.
Pentru a obţine acum avizele necesare înfiinţării SRL-ului, consilierii judeţeni au alocat suma de 20.000 de lei ca majorare de capital, la propunerea lui Szabo.
Vor raport
„S-a aprobat o organigramă cu reducerea personalului neproductiv iar domnul Viorel Diaconu are acum un plan de obţinere a avizelor pentru înfiinţarea SRL-ului. Până pe 30 iunie va trebui să întocmească şi un raport de activitate”, ne-a declarat vicepreşedintele CJ Bihor, Dumitru Voloşeniuc, care asemuieşte DPP cu FC Bihor din perspectiva salariilor. „Erau vreo 20 de oameni din şefime care aveau salarii bunicele şi 400 de oameni prin teritoriu, cu salarii foarte mici”, mai spune Voloşeniuc.
Teoretic, şi până acum DPP Bihor se autofinanţa, păzind obiective de interes judeţean. Cum însă aceste obiective ţin de CJ Bihor, banii pentru prestaţiile efectuate veneau tot de la forul judeţean! O dată cu transformarea în SRL, DPP va trebui să-şi găsească un loc pe piaţă, obiectivele de interes judeţean neajungând pentru supravieţuire. În plus, se pune problema tarifelor cu care DPP îşi taxează unicul acţionar, existând voci în Consiliul Judeţean care reclamă tarifele peste cele ale concurenţei, practicate de către DPP. Astfel, dacă Direcţia nu devine viabilă, există riscul falimentului o dată ce CJ Bihor ar decide să renunţe la calitatea sa de acţionar în acest viitor SRL…
C.C.
Citiți principiile noastre de moderare aici!