12 octombrie 2022 este prima aniversare a Oradiei eliberată de orice restricții pandemice, după anii în care evenimentul s-a ținut cu participarea extem de restrânsă a oficialităților din instituțiile publice locale.

Dezvelirea plăcii comemorative

Programul oferit s-a întins pe durata întregii zile, cu debut în sala mare a Primăriei. Imediat după momentul festiv al olimpicilor orădeni, premiați de primarul Florin Birta, adunarea a participat la dezvelirea plăcii comemorative cu Delegații din Oradea la Marea Unire de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, urmată de o sfințire inaugurală. A revenit episcopilor ortodox Sofronie și celui greco-catolic Virgil Bercea cinstea de a dezveli placa de marmură. Istoricul Gabriel Moisa a insistat pe importanța acestui demers recuperator.

[eadvert]

În Piața Unirii

Evenimetul s-a mutat, apoi, în Piața Unirii, la poalele statuii regelui Ferdinand s-au aliniat oficialitățile locale, alături de gazdă, primarul Florin Birta: președintele CJ Bihor – Ilie Bolojan, prefectul Dumitru Țiplea, deputatul Ioan Mang, senatoarea Arina Moș, carde militare, elevi de la mai multe școli și licee, plus cohorte întregi de membri de partid din tot spectrul politic. Pe patou au fost amplasate și două tunuri de epocă, cu țevile ornate cu cununi de flori.

Invitat special a fost istoricul Dragoș Ursu de la Muzeul Național din Alba Iulia. El și-a început alocuțiunea menționând că la „Muzeul din Alba Iulia, se află expus biroul avocatului Aurel Lazăr, pe care s-a redactat la 12 octombrie 1918 declarația de autodeterminare a românilor ardeleni. Această declarație, citită apoi de Alexandru Vaida Voievod în Parlamentul de la Budapesta a fost începutul procesului de unire care s-a desăvârșit la Alba Iulia”.

 

A mutat, apoi, centrul de greutate pe centenarul monarhic. În opinia sa, reprezentarea ecvestră a regelui Ferdinand din Piața Unrii amintește de primul întregitor al românilor, Mihai Viteazul. „De altfel, regele Ferdinand avea să primească, încă din epocă, supranumele de Mihai II-lea, tocmai pentru că fusese domnul românilor sub sceptrul căruia se realizase unirea cea mult visată. Acest supranume de Mihai II-lea sau noul Mihai îl primește regele Ferdinand imediat după unirea de la 1918, în cadrul campaniei mediatice care a pregătit prima vizită a suveranilor în Transilvania”, a explicat el. Și-a încheiat intervenția cu un citat din presa vremii: „lacrimile moșilor și strămoșilor noștri nu s-au vărsat în zadar.

Dumnezeul popoarelor s-a îndurat spre suferințele noastre și iată, în aceste zile de copleșitoare lumină, ne trimite pe aleșii săi, pe bunii ocrotitori ai nației noastre românești. Voi, sfielnici și cuviincioși săteni ai Ardealului, voi, cinstiți și cucernici preoți ai satelor, voi, neînfricați apărători ai drepturilor românești, cărturari și orășeni cu haine negre și inimi înflăcărate, înălțați-vă frunțile și le scăldați în soarele celei mai curate mândrii naționale. Regele nostru și fermecătoarea sa crăiasă vin la voi să vă îmbrățișeze, să vă mângâine părintește, să vă arate că steaua românilor a răsărit iar pe bolta lumii”.

Primarul Florin Birta a readus auditoriul în prezent, discursul său fiind centrat pe realitățile cotidiene și a invitat auditoriul să exerseze mândria de a fi orădean.

„Precum în 1918, 1919 sau 1944, la fel, anul 2022 și anii ce vor urma reprezintă șansa pe care o avem pentru a ne construi împreună viitorul. A înțelege că avem nevoie de o rațiune comună, dominată de cultura bunului-simț și a respectului reciproc, de reflexele minților sănătoase și lucide, de oameni ai faptelor. Aceasta este soluția pentru a depăși și acest episod de criză a istoriei pe care îl trăim cu toții, care nu este nici primul și cu siguranță nici ultimul. La granițele noastre avem un conflict în plină desfășurare, iar consecințele diferitelor crize care decurg din acest război vor fi tot mai simțite”, a mai spus el. A urmat alaiul depunerilor de coroane și onorul trupelor, după care programul a continuat la statuia reginei Maria și apoi, tradițional, la casa memorială Aurel Lazăr și la statuia avocatului Lazăr, de pe Corso.

Tradiția a fost respectată și de reprezentanții comunității maghiare, care au ales, și-n acest an, să absenteze de la evenimente.