La ora actuală, debitele râurilor sunt în scădere şi sunt influenţate de fenomene de iarnă precum: gheaţă la mal, pod de gheaţă cu ochiuri şi formaţiuni de gheaţă plutitoare.

„În prezent, cele mai multe formaţiuni de gheaţă s-au format pe râurile: Crișul Alb, Crişul Negru, Nimăieşti, Călata şi Ier. Spre deosebire de ultimii cinci ani când, în Oradea, stratul de gheaţă de pe râul Crişul Repede măsura 10 cm grosime, anul acesta formaţiunile de gheaţă sunt foarte restrânse. Prima jumătate a anului 2020 a fost foarte săracă în precipitații, prin urmare stratul de zăpadă măsurat la stația hidrometrică Stâna de Vale este de doar 19 cm, iar la stația Leșu Amonte, de pe valea Iad și la stația Poiana, de pe râul Crișul Negru, stratul de zăpadă măsoară şapte centimetri. De menționat ar fi faptul că, în municipiul Oradea , debitul râului Crișul Repede este de trei ori mai mic decât media multianuală”, a declarat Dorel Dume, directorul ABA Crişuri.

Prea puţine ploi

Perioada august–noiembrie 2019 a fost deficitară în ceea ce privește precipitațiile, prin urmare debitele râurilor au scăzut foarte mult. Cel mai afectat a fost râul Crișul Alb care, în luna decembrie, a înregistra un debit de doar 17 % din debitul normal, iar rârurile Crișul Negru și Crișul Repede au înregistrat debite de 35% din normal. Precipitațiile căzute în luna decembrie 2019, deși au fost peste mediile normale ale acestei perioade, nu au reușit să restabilească scurgerea, dar au ajutat la refacerea volumului de apă stocat în barajele de acumulare. Conform reprezentanţilor ABA Crişuri la ora actuală volumul total de apă din baraje este de 163 miloane mc, un volum suficient pentru a satisface necesarul de apă pentru folosinţele consumatoare.

În ceea ce privește barajele și acumulările, în perioada de îngheţ-dezgheţ, se iau măsuri în plus faţă de perioada normală de exploatare deoarece, pe lângă debitul lichid ce acţionează asupra construcţiilor, mai acţionează şi formaţiunile de gheaţă şi temperaturile negative. „În prezent, prin formațiile de lucru din teren se verifică şi se asigură funcţionarea în condiţii optime a instalaţiilor şi echipamentelor hidromecanice, cum ar fi: grătare, stavile sau vane şi se acţionează, după caz, pentru deblocarea de gheaţă a secţiunilor de scurgere pentru evacuarea apei”, transmite directorul ABA Crişuri.

În următorul înterval de timp, temperaturile scăzute se vor menţine, fapt ce va duce la extinderea suprafeţelor îngheţate de pe cursurile de apă. ABA Crișuri atenţionează populaţia asupra riscului pe care îl prezintă practicarea diferitelor sporturi pe apele îngheţate. La debite mai mari apa poate să spele stratul de gheaţă, care cedează foarte repede, şi astfel apare riscul de înec. Pentru a evita apariţia unor fenomene periculoase, ABA Crişuri monitorizează zilnic fenomenele de iarnă de pe cursurile de apă şi lacuri și transmite raportăti către toate instituțiile și autoritățile abilitate.