Desant austriac la Filarmonică

Pentru concertul de joi seară, Filarmonica orădeană a beneficiat de sprijinul Asociaţiei Compozitorilor din Austria de Jos (www.inoek.at). „Programul concertului din 6 februari este diferit faţă de repertoriul simfonic clasic, abordat de obicei, fiind unul de natură contemporană cu lucrări din creaţia compozitorilor austrieci”, a anunţat directorul Filarmonicii, Todor Albert. Invitaţii acestuia, la conferinţa de ieri, au fost trei muzicieni austrieci ale căror compoziţii vor fi prezentate publicului orădean: Ferdinand Weiss – Fantezie concertantă pentru vioară şi orchestră, Leopold Brauneiss – Scottish psalm şi Christoph Cech – IO (compusă pentru deschiderea Festivalului Bruckner din Linz). Concertul mai cuprinde: R. Brunnlechner – Dansuri Weinviertler (II. Bacchanal), M. Zierhofer – EnLivening, E. Würdinger – SymphONJA şi S. Huber – Puzzle II.

Dirijor va fi Christoph Cech, care între 1998 şi 2005 a predat la Universitatea de Muzică din Viena iar în 2000 a devenit directorul Facultăţii Particulare Anton Bruckner din Linz, unde predă compoziţie de jazz.

Primă audiţie

Ca solist, violonistul Nagy Kálmán i-a mulţumit compozitorului Ferdinand Weiss pentru şansa de a interpreta, în primă audiţie, solo-ul din Fantezia concertantă, scrisă în 1987.

„Am avut o săptămână splendidă cu maestrul Cech. Am pregătit piese excepţionale, scriituri adevărate pentru zilele noastre. Provocarea de a interpreta compoziţii contemporane ne-a impulsionat. Astfel că a ieşit ceva chiar peste aşteptările noastre”, a spus Nagy Kálmán în calitate de concert-maestru al Filarmonicii orădene.

Atât Ferdinand Weiss cât şi Christoph Cech şi-a recunoscut afinităţile pentru jazz dar au subliniat că în această seară se va interpreta muzică „foarte exact şi într-un tempo precis”.

De la NASA la psalmi

Cech a mai dezvăluit că lucrarea IO a fost inspirată de un studiu NASA asupra câmpului electromagnetic al Terrei.

Iar Leopold Brauneiss a explicat că în Scoţia există un mod specific de a cânta psalmi, existând „o ordine generală” dar că „fiecare cântă pentru sine emoţiile personale”. Compoziţia lui Brauneiss ascunde un psalm scoţian în prima parte şi îl prezintă, în original, spre final.