Săptămâna trecută, Ministerul Energiei a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Planului de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale și a Planului de urgenţă, ambele anexe ale HG. În esenţă, acestea conţin măsurile imediate care s-ar lua în situaţia unei crize în alimentarea cu gaze naturale.

Definiţii şi liste

Documentele par a se bate cap în cap în ceea ce priveşte situaţia Oradiei. „Planul de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale” defineşte aşa-numitul „client protejat”, cel care ar fi ultimul care să resimtă efectele unei ipotetice crize a gazelor.

„«Clientul protejat» cuprinde toţi clienții casnici racordați la o rețea de distribuție a gazelor naturale, precum și următoarele categorii de clienți finali: (a) întreprinderile mici și mijlocii, racordate la rețelele de distribuție a gazelor naturale; (b) prestatorii de servicii sociale esențiale care au legătură cu asistența medicală, asistența socială esențială, de urgență, de securitate, cu educația sau cu administrația publică, racordate la rețelele de distribuție sau la Sistemul Național de Transport al gazelor naturale; (c) producătorii de energie termică, care nu pot funcționa cu alți combustibili decât gazele naturale și care furnizează energie termică clienților casnici, întreprinderilor mici sau mijlocii și/sau prestatorilor de servicii de asistență medicală, asistență socială esențială, de urgență, de securitate sau prestatorii de servicii care au legătură cu educația sau cu administrația publică”.

Definiţia e preluată şi în Planul de urgenţă.

Planul de urgenţă vorbeşte şi despre categoria „clienţilor întreruptibili”, definiţi astfel: „Clientul final care, prin reducerea consumului său până la oprire, contribuie la menţinerea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale în situaţie de urgenţă”, cu precizarea că „pragul de consum considerat relevant pentru întreruptibilitate a fost stabilit la nivelul de 10.000 mc/h”.

Planul de urgenţă conţine şi următoarea listă cu „clienți întreruptibili de siguranță”: Colterm CET Centru Timișoara, Dacia Mioveni, CECC Brazi, SPEE Iernut (CET Cuci), Azomureş Târgu Mureş, Chemas Slobozia, SC Viromet Victoria, Electrocentrale Galaţi (CET Galaţi), Electrocentrale Bucureşti, Termoficare Oradea, Electrocentrale Constanţa, Electrocentrale Galaţi.

Contractul nu prevede

Directorul Termoficare SA, Stănel Necula, susţine că grupul energetic de la Oradea intră în categoria clienţilor protejaţi, motiv pentru care nu ar trebui să se regăsească pe lista celor întreruptibili de siguranţă. El argumentează prin faptul că CET Oradea are ca şi clienţi exact acele categorii care definesc „clientul protejat”.

„Contractul nostru de furnizare gaze nu prevede posibilitatea întreruperii furnizării pentru situaţii de acest gen. Cel mai probabil, acestea intră în categoria împrejurărilor care ţin de forţă majoră”, spune el.
Conform schemei de funcţionare a echipamentelor din CET Oradea, acestea suportă o sincopă de 48 de ore în furnizarea cu gaz. „În caz de avarie sau în alte situaţii, noi avem o rezervă de păcură care acoperă capacitatea de producţie în cele două cazane de apă fierbinte”, precizează directorul.

Cinci scenarii

Ambele documente anexe proiectului de HG analizează cinci scenarii de risc:

– defecţiuni pe direcţiile de transport din import;
– defecţiuni tehnice în Sistemul Naţional de Transport;
– dezechilibre în activitatea de înmagazinare a gazelor naturale;
– condiţii meteo extreme;
– sistarea furnizării de gaze naturale din Federaţia Rusă către UE.

Conform analizei, niciunul dintre scenarii nu afectează aşa-numiţii „clienţi protejaţi”.