Înainte de vacanță, ecologiştii din cadrul Centrului de Protecția Mediului din Beiuş au prezentat materiale pe tema: „Zonele umede şi schimbarile climatice”. Dezbaterea a reunit peste 30 de elevi care au avut prezentări atât în limba română, engleză, franceză și maghiară. Cu ajutorul unor desene, planșe și mache, elevii au arătat că zonele umede contribuie la menţinerea calităţii mediului prin rolul lor multiplu cum ar fi: controlul inundaţiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, retenţia nutrienţilor şi sedimentelor precum şi atenuarea schimbărilor climatice.
Reprezentanţii ABA Crişuri au moderat dezbaterea şi le-au furnizat participanţilor informaţii despre zonele protejate din bazinul hidrografic Crişuri. Astfel, ecologiştii din Beiuş au aflat că în România exista 89 de zone umede recunoscute la nivel internaţional, iar cea mai mare zonă umedă din Europa este Delta Dunării.
„În Bazinul Hidrografic Crişuri există zone protejate pentru habitate sau specii, unde apa este un factor important. Suprafaţa acestor zone este de aproape 2500 kmp, reprezentând 16,8% din suprafata bazinului hidrografic Crişuri. O mare parte a acestor zone protejate este situată în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural Cefa precum şi în Defileul Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb”, a punctat directorul ABA, Sorin Guler.
Ecologiști
Primul Registru al Zonelor Protejate a fost întocmit în anul 2005 şi conţinea 14 zone protejate, iar în prezent, numărul acestora a ajuns la 32.
În urma studiilor efectuate pe teren, au fost identificate 7 specii prioritare şi 17 tipuri de habitate prioritare. Printre speciile prioritare din bazinul Crişuri se numără: ursul brun (ursus arctos), lupul (canis lupus), broasca de pământ brună (pelobates fuscus), fluturele ţestos (nymphalis vaualbum), fluturele omidei-urs (callimorpha quadripunctata), racul de ponoare (austropotamobius torrentium) şi clopoţelul (campanulla serrata) .
„Cercul de Protecția Mediului din Beiuș, parte a Palatul Copiilor Oradea, organizeaza periodic acţiuni de voluntariat sau centre de studiu pentru protecţia mediului.. Prin parteneriatele cu instituţiile publice dorim să îi sprijinim pe cei care se implică în mod activ în protejarea mediului. Astfel cî ăn ultimii ani au fost posibile vizite și excursii de studiu alături de ABA Crișuri”, a declarat Florica Gabor, profesor coordonator Cerc de Protecţia Mediului.
La final ecologisții au fost răsplătiți cu orare școlare, insigne precum și cu o carte viu colorată despre legendele râurilor din țara noastră.
Patrimoniu conservat
Convenţia semnată la Ramsar, în Iran, în 1971 a stabilit data de 2 februarie ca Zi Mondială a Zonelor Umede. Documentul se înscrie printre primele mari convenţii referitoare la conservarea patrimoniului natural. Obiectivul declarat al Convenţiei a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice. De asemenea, tot în convenţie este menţionat faptul că aceste zone umede constituie cele mai importante resurse naturale, ştiinţifice, economice şi recreative, a căror pierdere ar fi ireparabilă.
Alegerea acestor zone, conform Convenţiei, se bazează pe rolul internaţional din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, si hidrologic. Convenţia stabileşte pentru statele părţi, în primul rând, cerinţa de a elabora şi aplica planurile de amenajare, astfel încât să se favorizeze conservarea acestor zone prin crearea de rezervaţii şi utilizarea raţională a rezervelor lor.
Prin Legea nr.5 din 25 ianuarie 1991, România aderă la Convenţie şi se angajează să respecte prevederile acesteia.
Citiți principiile noastre de moderare aici!