Doctorița Anna Ileana Vereș a fost acuzată de procurorii Parchetului Oradea că, în urmă cu 7 ani, în timp ce activa în cadrul fostului Spital Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea, ar fi efectuat o procedură medicală cu un dispozitiv necorespunzător, fapt care ar fi dus la apariția unor complicații și, în final, la moartea unei paciente.

Sentința a fost pronunțată în urmă cu câteva zile de către Judecătoria Oradea și nu este definitivă, fiind deja atacată cu apel de cadrul medical. În acest caz, hotărârea definitivă va fi dată de Curtea de Apel Oradea.

Prima expertiză: nevinovată

În dimineața de 23 iulie 2019, în jurul orei 8:00, o pacientă s-a prezentat, însoțită de fiul său, la secția de hematologie a Spitalului Municipal din Oradea pentru efectuarea unei puncții medulare – o procedură medicală care constă în extragerea unei mici cantități de măduvă osoasă. I s-a explicat în ce constă manevra și riscurile pe care le implică, iar după ce și-a dat acordul, a fost anesteziată local.

După 10 minute, medicul Anna Ileana Vereș a început procedura. „La un moment dat, pacienta fiind întinsă pe pat, cu privirea spre tavan, a oftat, spunând «ioi», și în acel moment inculpata (doctorița Vereș – n. red.) a încercat să comunice cu defuncta, dar aceasta nu a avut nicio reacție”, au menționat procurorii în rechizitoriu.

Pentru că femeia avea tensiunea nedetectabilă și glicemia scăzută, doctorița Vereș a cerut intervenția medicului anestezist care a transferat imediat pacienta la Terapie Intensivă. Aceasta a intrat însă în stop cardio-respirator și a murit la ora 11:35, Serviciul de Medicină Legală Bihor stabilind că moartea a survenit ca urmare a procedurii de puncție, fiind atinsă aorta ascendentă intrapericardică – primul segment al aortei (cea mai mare arteră din corp).

Într-un prim raport de expertiză, legiștii au arătat că „lezarea aortei pacientei s-a produs prin intermediul acului folosit la puncția sternală, leziunea fiind favorizată și de un stern patologic care s-a dovedit a fi infiltrat cu celule metastatice”. Totuși, specialiștii au arătat că doctorița Vereș a respectat procedura, iar între modul de efectuare a puncției și decesul pacientei nu ar fi existat o legătură: „incidentul s-a produs (ca urmare – n. red.) a terenului patologic pe care puncția s-a efectuat și bolii de fond a pacientei”.

A doua expertiză: puncția a dus la deces

Polițiștii au cerut o nouă expertiză la Institutul Național de Medicină Legală (INML) „Mina Minovici”, care a arătat că puncția sternală presupune folosirea unui ac special care are o gardă care se ajustează la 5 mm pentru a nu permite o penetrare mai adâncă.

„Riscul de perforație în cazul unei astfel de proceduri este foarte rar, de 0,8% din totalul de puncții, dar în acele puține cazuri mortalitatea este de 80-90%”, au explicat specialiștii.

Aceștia au observat că în actele medicale nu a fost consemnat ce fel de ac a fost folosit în timpul procedurii. Au analizat însă un instrument care a fost ridicat câteva luni mai târziu de la doctorița Vereș și au concluzionat că specificațiile tehnice ale acestuia nu erau conforme cu procedura operațională pentru puncția medulară, întocmită la nivelul Spitalului Municipal din Oradea.

Conform acestui document, „acul special de aspiraţie, cu dispozitiv reglat astfel încât să se oprească acul la 3-5 mm de piele, se introduce până la periost (țesutul care acoperă suprafața osului – n. red.) prin mişcări circulare uniforme; dispozitivul se fixează din nou la 3-5 mm de la nivelul pielii, apoi printr-o presiune scurtă se pătrunde în măduva osoasă”. Or, folosirea acului cu piesa de siguranță fixată la un minim de 3 cm față de vârf, în loc de 3-5 mm, „a permis producerea unei complicații care a condus la moartea pacientei”, a precizat comisia de INML.

„Medicul trebuia să verifice dotarea tehnică existentă pentru îndeplinirea puncției de diagnostic și, dacă aprecia că siguranța pacientului nu este protejată, era recomandabil să nu continue realizarea puncției până când intra în posesia acului de puncție corespunzător sau după caz să transfere pacientul pentru procedura diagnostică în altă unitate medicală în care dotarea era corespunzătoare”, au explicat specialiștii de la „Mina Minovici”, care au indicat faptul că procedura medicală a cauzat decesul pacientei.

Experții de la INML au mai constatat că, după procedură, pacienta a fost dusă la ATI cu suspiciunea producerii unui accident vascular cerebral: „Un diagnostic pozitiv prompt ar fi orientat urgența spre chirurgie cardiovasculară, cu toate că șansele de supraviețuire în astfel de situații sunt reduse.”

Doctorița și-a clamat nevinovăția

Medicul Anna Vereș s-a declarat nevinovată și a precizat că, dacă ar fi perforat peretele aortei, seringa s-ar fi inundat cu sânge și ar fi devenit imposibilă extragerea măduvei. A susținut că a fixat acul la 4 centimetri pentru a putea efectua puncţia sternală, „întrucât acul se fixează între 3 şi 5 cm, iar victima era supraponderală și (…) suspectă de cancer”. În plus, hematologul a precizat că, în cazul pătrunderii prin foraj, nu are nici o relevanţă lungimea la care este fixat acul, întrucât medicul simte momentul în care intră în măduvă.

Doctorița a precizat că nu există ac pentru puncţie medulară mai mic de 3 centimetri, decât cele pentru copii, iar instrumentul depus la dosar nu este identic cu cel pe care l-a folosit, fiind din alt lot. Spitalul Municipal din Oradea a transmis că la momentul efectuării procedurii, unitatea medicală avea un singur tip de ac pentru puncţie medulară, cu o lungime reglabilă între 25 mm și 60 mm. Era mai mare decât se prevede în protocolul operaţional al spitalului, au explicat experții: „Din referinţele de specialitate consultate, mărimea (lungimea) ideală a acului de puncţie medulară este de 11,3 mm, iar lungimea minimă a acului folosit a fost de 25 mm.”

Judecătorul de caz a respins apărarea doctoriței Anna Ileana Vereș, care a susținut că nu putea refuza efectuarea procedurii pe motiv că spitalul nu i-a asigurat un instrument corespunzător. În plus, medicul a invocat faptul că nici practica medicală nu este unitară în alegerea unui singur tip de ac pentru efectuarea puncţiei medulare.

În opinia instanței, doctorul Vereș a încălcat standardul de diligență profesională, folosind „un instrument vădit necorespunzător”, cu nerespectarea procedurilor valabile la nivelul Spitalului Municipal și a referinţelor de specialitate.

„Faptul că inculpata a efectuat zilnic multiple puncţii sternale folosind acelaşi tip de instrument neconform, nu poate conduce la reţinerea lipsei de vinovăţie a acesteia, întrucât a comis fapta cu vinovăţie sub forma culpei cu prevedere (ușurința), în sensul că a prevăzut riscul major al intervenţiei efectuate, dar a considerat fără temei că acesta nu se va produce, mizând pe experiența sa, fără a lua măsurile de siguranță expres prevăzute în Procedura operaţională pentru puncţia medulară, întocmită la nivelul Spitalului Clinic Municipal”, a concluzionat Judecătoria Oradea.

Instanța a mai constatat că rudele pacientei nu s-au constituit părţi civile în proces.