În Curtea interioară a Muzeului Ţării Crişurilor a fost organizată, sâmbătă seara, în cadrul celei de a XXX-a ediţii a târgului Meşterilor Populari, o ceremonie de decernare de plachete şi diplome aniversare. În prezidiu s-au aflat Ioan Goman, şeful secţiei Etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor, fostul director al muzeului, dr Aurel Chiriac, şi actualul manager al instituţiei muzeale, prof. univ. dr. Gabriel Moisa. La ceremonie au fost invitaţi toţi meşterii populari participanţi la ediţia cu numărul 30.

„Ne bucurăm că dumneavostră puteţi fi astăzi alături de domnul director Aurel Chiriac, pentru că este realmente o personalitate care a ştiut să coaguleze de-a lungul timpului lucrurile esenţiale şi importante pentru promovarea, dezvoltarea a tot ceea ce a însemnat instituţia muzeului, nu doar în 30 de ani, ci din 1975. Vă mulţumim, domnule director, că aţi fost alături de noi”, a spus managerul muzeului, Gabriel Moisa.

[eadvert]

„Scopul acestui târg a fost unul foarte simplu: de a ne înscrie în peisajul târgurilor din întreaga Românie, organizate de muzee, pentru a sprijini meşteşugurile, oamenii. Pentru că la început, în anii ’90, ştiţi foarte bine, nu era o susţinere nici din partea statului, nici din partea instituţiilor a meşterilor populari, să le dea şansa să existe, să se susţină financiar. Din păcate, de-a lungul celor 30 de ani, o serie de meşteri au dispărut dintre noi, meşteri cu care am început de la prima ediţie”, a spus dr. Aurel Chiriac, care i-a invitat apoi pe cei prezenţi să ţină un moment de reculegere în memoria lor.

Târgul a beneficiat de-a lungul anilor de spriijinul Consiliului Judeţean Bihor, a Centrului de Cultură, şi de câteva ori şi de implicarea Primăriei Oradea., în vremea primarului Petru Filip, prezent la festivitatea de sâmbătă.

„Această familie, care sunteţi dumneavostră (n.r. meşterii populari) înseamnă pentru noi, şi pentru mine în mod special, un impuls de a rezista în timp, de a fi convinşi că lumea românească nu moare iar meşteşugurile nu mor. Şi nu doar lumea românescă, ci şi cea maghiară, reprezentată aici. Lumea satului, de fapt, nu dispare. Este un mare adevăr pe care eu vreau să îl subliniez.”

Dr. Aurel Chiriac a menţionat faptul că acest târg nu se putea face fără sprijinul colegilor de la secţia de Etnografie, condusă de dr. Ioan Goman. Doi dintre muzeografii de la Etnografie sunt implicaţi de 30 de ani în organizarea târgului: dr. Simona Bala şi dr. Vasile Todinca. De asemenea, a mulţumit echipei tehnice a muzeului care a făcut întotdeauna un efort deosebit pentru a realiza târgul în condiţii cât mai bune. „Spre bucuria mea, ne-am găsit locaţia finală în curtea muzeului, acasă la noi!”, a spus la final Aurel Chiriac, afirmaţie întărită şi de noul manager al Muzeului Ţării Crişurilor, istoricul Gabriel Moisa.

Plachete şi diplome

În cadrul ceremoniei s-au oferit plachete şi diplome. Primii care au primit plachete au fost meşterii populari care au participat la toate cele 30 de ediţii ale târgului: Dorina Hanza din Drăgoteni, judeţul Bihor, şi Máthé Dénes din Corund, judeţul Harghita.

Au mai primit plachete decana de vârstă a târgului, Suciu Veturia din Cojocna (Cluj), care va împlini 92 de ani pe 23 august, familia de olari Haşaş din Vadu Crişului şi o plachetă a fost acordată în memoria lui Cornel Sitar, meşter popular olar din zona Baia Mare. Toţi meşterii populari au primit diplome de participare la ediţia aniversară.

Managerul Gabriel Moisa a mai oferit trei distincţii speciale, „de suflet”, pentru două dintre colegele muzeograf care au participat la toate ediţiile târgului: Iacinta Chiriac şi Elisabeta Ardelean.

Cel mai emoţionant moment al festivităţii a venit la final, când Gabriel Moisa i-a oferit fostului director al muzeului, Aurel Chirac, placheta aniversară. „Lângă noi avem o personalitate, cel care a gândit, a organizat trei decenii acest târg, v-a adunat pe dumneavostră în jurul dânsului şi ne bucurăm nespus că astăzi este alături de noi. Nu puteam să lăsam această a 30-a ediţie fără a-i oferi o plachetă”.

Pe această plachetă scrie: „Se acordă domnului dr Aurel Chiriac, în semn de profundă recunoştinţă, pentru iniţierea şi organizarea Târgului Meşterilor Populari din România începând cu anul 1994. Prin efortul dumneavostră continuu de susţinere şi promovare a valorilor autentice ale cultuii populare din România, acest eveniment a ajuns în ultimele trei decenii să fie unul de referinţă la nivel naţional”.

Toţi meşterii populari şi invitaţii aflaţi la festivitate l-au aplaudat îndelung în picioare pe dr Aurel Chiriac.