Prin Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 898 din 27 octombrie 2026, CCR a respins în unanimitate excepția de neconstituționalitate care viza articolele 6, 8 alin. (1) și 14 alin. (1) din OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, precum și ordonanța în ansamblul său.

Autorii excepției au susținut că limitarea acordării sprijinului în funcție de venit ar putea discrimina persoanele cu resurse financiare reduse și le-ar putea îngrădi accesul la justiție. Curtea a respins argumentele și a arătat că statul poate stabili criterii de eligibilitate, iar accesul liber la justiție nu presupune gratuitatea tuturor serviciilor judiciare sau un drept necondiționat la asistență juridică gratuită.

Totodată, CCR a considerat justificată solicitarea documentelor privind veniturile familiei și obligațiile de întreținere sau de plată, acestea fiind necesare pentru verificarea situației materiale și pentru utilizarea corespunzătoare a fondurilor publice.

Decizia nu modifică pragurile de venit și nu introduce condiții noi pentru acordarea ajutorului public judiciar.

Ce condiții se aplică în 2026

Potrivit OUG nr. 51/2008, persoanele care nu pot suporta cheltuielile unui proces fără a pune în pericol întreținerea proprie sau a familiei pot solicita sprijin financiar din partea statului.

Pragurile sunt calculate în funcție de salariul minim brut pe țară, care este de 4.325 de lei începând din 1 iulie 2026. Astfel, dacă venitul mediu net lunar din ultimele două luni este mai mic de 1.081,25 lei pe membru de familie, statul avansează integral cheltuielile eligibile aprobate. Pentru un venit de cel puțin 1.081,25 lei, dar mai mic de 2.162,50 lei pe membru de familie, statul avansează 50% din acestea.

Sprijinul poate fi acordat și persoanelor care depășesc aceste praguri, proporțional cu nevoile lor, dacă demonstrează că respectivele costuri judiciare le limitează accesul efectiv la justiție.

De exemplu, într-o familie formată din trei persoane care obține venituri nete totale de 4.800 de lei pe lună, venitul mediu este de 1.600 de lei pe membru de familie. În acest caz, familia se încadrează în pragul pentru acordarea ajutorului de 50%, cu respectarea celorlalte condiții prevăzute de lege.

La calcularea situației materiale sunt luate în considerare veniturile periodice, precum salariile, pensiile, indemnizațiile, chiriile și alte venituri, dar și sumele datorate periodic pentru necesități de bază, inclusiv chiria și obligațiile de întreținere.

Ajutorul public judiciar poate acoperi integral sau parțial onorariul unui avocat, costurile experților, traducătorilor și interpreților, onorariul executorului judecătoresc, precum și scutirea, reducerea, eșalonarea sau amânarea taxelor judiciare, inclusiv în faza executării silite.

Pentru ajutorul acordat sub forma plății avocatului, expertului, traducătorului, interpretului și executorului judecătoresc există un plafon cumulat de 10 salarii minime brute într-o perioadă de un an. Raportat la salariul minim de 4.325 de lei, plafonul este în prezent de 43.250 de lei.

Sprijinul poate fi cerut în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă, de asigurări sociale și în alte litigii nepenale, inclusiv în procese privind proprietăți, moșteniri și partaje, divorțuri, contracte, recuperarea datoriilor, drepturi salariale, pensii sau contestarea unor acte administrative. Pentru procesele penale există reguli distincte privind asistența juridică.

Cererea se adresează instanței competente să soluționeze cauza. Dacă procesul este deja în desfășurare, solicitarea este soluționată, de regulă, de completul care judecă dosarul. Documentul trebuie să cuprindă datele de identificare ale solicitantului, informații despre proces și situația materială a acestuia și a familiei, fiind însoțit de dovezi privind veniturile și obligațiile de întreținere sau de plată. Este necesară și o declarație pe propria răspundere privind eventualul ajutor public judiciar primit în ultimele 12 luni.

Cererea pentru acordarea ajutorului este scutită de taxa judiciară de timbru. De asemenea, la primul termen la care părțile sunt legal citate, instanța trebuie să le informeze despre posibilitatea de a solicita acest sprijin, precum și despre condițiile și formele în care poate fi acordat. Dacă cererea este respinsă, solicitantul poate cere reexaminarea în termen de cinci zile de la comunicarea încheierii. Solicitarea este analizată de un alt complet de judecată.

Primirea ajutorului nu înlătură însă toate riscurile financiare ale procesului. Persoana care pierde poate fi obligată să achite cheltuielile de judecată ale părții adverse. Dacă instanța constată că sprijinul a fost obținut cu rea-credință, prin ascunderea adevărului, beneficiarul poate fi obligat să restituie sumele primite nejustificat și să achite o amendă.

Un aspect important al Deciziei nr. 715 este referirea la vechiul prag de 300 de lei pe membru de familie. Curtea a analizat această formă a legii deoarece era cea aplicabilă litigiului în care fusese ridicată excepția de neconstituționalitate.

Pragurile fixe de 300 și 600 de lei au fost însă înlocuite, prin Legea nr. 31/2023, cu limite calculate în funcție de salariul minim brut. Prin urmare, în octombrie 2026 se aplică pragurile de 1.081,25 lei pentru sprijin integral și 2.162,50 lei pentru sprijin de 50%. Decizia CCR publicată în 27 octombrie confirmă constituționalitatea prevederilor contestate, fără să stabilească noi condiții pentru acordarea ajutorului public judiciar.