Un proiect legislativ adoptat într-o primă etapă de Senat introduce amenzi de până la 25.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor de simplificare a relației dintre cetățeni și instituțiile publice. Printre abaterile vizate se numără solicitarea dosarelor cu șină, refuzul documentelor semnate electronic și cererea unor acte pe care administrația ar trebui să le obțină direct de la alte instituții.

Inițiativa legislativă aparține Partidului Național Liberal (PNL) și a fost adoptată de Senat cu sprijinul unor parlamentari AUR, USR și al unor senatori neafiliați. Senatorii PSD și UDMR s-au abținut de la vot.

Proiectul urmărește să introducă sancțiuni concrete pentru instituțiile publice și angajații care nu respectă regulile privind reducerea birocrației. Deși o parte dintre aceste obligații sunt prevăzute de legislație de mai mulți ani, lipsa unui regim sancționator a permis perpetuarea unor practici administrative care îngreunează accesul cetățenilor la serviciile publice.

Reglementările adoptate începând cu 2016 au stabilit că instituțiile publice nu mai trebuie să solicite copii legalizate ale documentelor, acestea putând fi înlocuite, în condițiile legii, cu certificarea conformității cu originalul. Ulterior, obligațiile au fost extinse și asupra administrației publice locale.

Totodată, legislația a introdus interdicții privind solicitarea documentelor emise de alte instituții ale statului și a dosarelor cu șină, precum și obligații legate de acceptarea documentelor electronice, comunicarea digitală și dezvoltarea serviciilor publice online.

Ce amenzi riscă funcționarii și șefii instituțiilor

Una dintre principalele noutăți ale proiectului este introducerea unui sistem de sancțiuni diferențiat, în funcție de gravitatea obligației încălcate și de responsabilitatea persoanei vizate.

Astfel, amenzile propuse sunt cuprinse între 1.000 și 25.000 de lei și sunt împărțite în trei categorii:

• Între 1.000 și 5.000 de lei – pentru angajații instituțiilor publice care încalcă obligațiile legale în activitatea curentă.
• Între 2.000 și 10.000 de lei – pentru conducătorii instituțiilor care nu îndeplinesc anumite obligații administrative, precum publicarea informațiilor despre serviciile oferite sau asigurarea unor modalități alternative de plată.
• Între 5.000 și 25.000 de lei – pentru conducătorii instituțiilor care nu respectă obligații strategice privind digitalizarea și dezvoltarea serviciilor publice electronice.

Cu alte cuvinte, răspunderea nu ar urma să vizeze doar funcționarul care solicită un document nejustificat, ci și conducerea instituției atunci când aceasta nu asigură respectarea obligațiilor legale.

În categoria faptelor pentru care angajații ar putea primi amenzi de până la 5.000 de lei se regăsesc mai multe situații întâlnite în relația cu administrația publică.

Printre acestea se numără solicitarea copiilor legalizate în locul certificării conformității cu originalul, cererea unor documente emise de alte autorități și impunerea dosarelor cu șină sau a altor articole de papetărie.

Sancțiuni sunt prevăzute și pentru refuzul de a accepta documente în format electronic care poartă o semnătură electronică avansată sau calificată, în condițiile prevăzute de lege. De asemenea, angajații ar putea fi amendați dacă solicită taxe suplimentare pentru acoperirea costurilor materialelor de birotică și papetărie.

Proiectul vizează inclusiv nerespectarea obligației de a accepta, prin e-mail, copia electronică a cărții de identitate, în condițiile stabilite de reglementările aplicabile.

Ce obligații au șefii instituțiilor publice

Conducătorii instituțiilor ar putea răspunde contravențional dacă nu asigură respectarea unor reguli administrative menite să simplifice accesul la serviciile publice.

Amenzile de până la 10.000 de lei ar putea fi aplicate, printre altele, pentru nepublicarea online a informațiilor și formularelor necesare accesării serviciilor publice, lipsa unei adrese de e-mail pentru primirea copiilor electronice ale cărților de identitate sau neasigurarea fotocopierii gratuite a documentelor.

Aceeași categorie de sancțiuni include neasigurarea unor metode alternative de plată pentru serviciile contra cost, neutilizarea cu prioritate a mijloacelor electronice de comunicare cu beneficiarii și omiterea informațiilor privind timpul necesar completării formularelor, precum și motivul colectării datelor solicitate.

Pentru abateri considerate mai grave, amenzile ar putea ajunge la 25.000 de lei. Este vorba despre nerespectarea obligațiilor privind informatizarea proceselor și procedurilor interne și dezvoltarea capacității de furnizare a serviciilor publice electronice.

Proiectul prevede, de asemenea, obligații referitoare la drepturile patrimoniale de autor asupra produselor informatice realizate în cadrul contractelor de achiziții publice.

Cum vor putea fi reclamate încălcările

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor ar urma să revină personalului cu atribuții de control și inspecție din cadrul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), împuternicit în acest scop.

Verificările ar putea fi declanșate atât din oficiu, cât și în urma unei sesizări depuse de o persoană afectată de încălcarea prevederilor legale.

ADR ar urma să publice pe propriul site informații despre modalitatea de sesizare a abaterilor, datele de contact necesare, un formular electronic standardizat și un raport anual privind activitatea de constatare și sancționare.

Proiectul stabilește un termen de prescripție de șase luni de la data săvârșirii faptei. Persoanele sancționate ar putea achita jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal. Totodată, acestea ar avea dreptul să conteste sancțiunea în termen de 15 zile la judecătoria competentă, plângerea având efect suspensiv de executare, potrivit prevederilor propuse.