Deși avea bani prevăzuți în buget și își propusese să instruiască 3.500 de tineri în acest an, Armata nu a putut începe programul dintr-un motiv administrativ: Guvernul nu a adoptat normele necesare aplicării legii.

În timp ce războiul din Ucraina continuă, iar nevoia de personal pregătit pentru apărare rămâne o preocupare pentru autoritățile militare, un program menit să atragă tineri către instrucția militară este blocat între ministere, avize și schimbări politice.

Legea există din ianuarie 2026. Banii au fost prevăzuți. Planul de recrutare a fost stabilit. Lipsește însă hotărârea de guvern care ar trebui să transforme toate aceste lucruri într-un program funcțional.

Iar fiecare lună de întârziere înseamnă că obiectivul pentru care a fost creată legea rămâne, cel puțin deocamdată, doar pe hârtie.

Un program de patru luni care nu a început nici până în octombrie

Problema a fost recunoscută public pe 7 octombrie, în timpul exercițiului de mobilizare a rezerviștilor Mobex 2026, organizat în regiunea București-Ilfov.

Generalul-maior Mircea Gologan, locțiitorul pentru resurse al șefului Statului Major al Apărării, a explicat că Armata nu a putut da drumul programului de pregătire militară voluntară.

„Programul de soldați gradați voluntari în termen, și anume pregătirea de bază de patru luni de zile, în acest moment nu a putut fi inițiat datorită inabilității Guvernului de a adopta actele juridice subsecvente Legii 5 din 2026”, a declarat acesta.

Programul ar fi oferit tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani posibilitatea de a învăța noțiuni militare de bază, fără să fie obligați să urmeze o carieră în armată.

Pentru 2026, obiectivul stabilit era pregătirea a până la 3.500 de voluntari. La finalul celor patru luni, participanții ar fi urmat să primească o sumă echivalentă cu trei salarii medii brute, estimată la aproximativ 27.000 de lei.

Numai că, în lipsa normelor de aplicare, recrutarea și instruirea nu au putut începe.

Situația ridică și o problemă bugetară. Statul a prevăzut fonduri pentru program, dar întârzierea pune în pericol realizarea obiectivelor pentru care au fost alocate. În loc să formeze o nouă generație de rezerviști, Armata riscă să încheie anul fără niciun voluntar pregătit prin acest sistem.

Cum s-a blocat legea între ministere

Pentru ca programul să poată funcționa, Ministerul Apărării Naționale a trebuit să pregătească, împreună cu celelalte instituții implicate, o hotărâre de guvern care să detalieze modul de aplicare a legii.

Documentul a intrat într-un circuit de avizare care implică mai multe instituții, printre care Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază.

Fără încheierea procedurii, proiectul nu putea ajunge în forma necesară pentru adoptare.

Potrivit unor surse familiarizate cu traseul documentului, citate de Libertatea, proiectul ar fi rămas o perioadă îndelungată la Ministerul Afacerilor Interne. Ulterior, a revenit la Ministerul Apărării cu mențiunea „din lipsă decizie guvern”.

Libertatea a solicitat MAI explicații privind timpul necesar pentru avizarea documentului, însă nu primise un răspuns până la momentul redactării articolului.

Între timp, procedura a fost complicată de schimbările politice. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR.

Pentru un proiect deja întârziat, schimbarea Executivului a adăugat un nou obstacol. Există riscul ca documentul să fie nevoit să parcurgă din nou etape administrative, în loc să ajungă rapid la o decizie.

Predoiu susține că MAI a transmis observații, iar analiza continuă

Cătălin Predoiu, care a condus atât Ministerul Afacerilor Interne, cât și Ministerul Justiției, a oferit o explicație privind stadiul documentului.

Potrivit acestuia, MAI a transmis proiectul înapoi Ministerului Apărării pe 24 septembrie 2026, împreună cu observații și recomandări menite să faciliteze adoptarea sa.

Pe 8 octombrie, MApN a retrimis documentul către MAI și alte instituții, solicitând un acord asupra formei revizuite.

„Analiza acestei noi forme este în lucru, fiind realizată consultarea structurilor MAI vizate de reglementare, urmând ca răspunsul să fie comunicat cu celeritate”, a precizat Predoiu pentru sursa menționată anterior.

În ceea ce privește Ministerul Justiției, fostul ministru a afirmat că instituția avizase în august 2025 proiectul de modificare a Legii nr. 446/2006, care a devenit ulterior Legea nr. 5/2026. El a mai spus că nu a găsit înregistrat la minister un proiect de hotărâre de guvern referitor la normele de aplicare.

Declarațiile arată că există încă neclarități privind traseul administrativ al documentului și responsabilitatea pentru întârziere. Cert este că, la momentul declarațiilor, procedura nu era finalizată, iar programul de pregătire militară rămânea blocat.

Schimbarea miniștrilor poate întârzia din nou decizia

Pentru senatorul Silviu Coșa, președintele Comisiei pentru Apărare din Senat, schimbarea conducerii unei instituții nu ar trebui să ducă automat la reluarea avizării unui document care a primit deja aprobarea conducerii precedente.

În opinia sa, problema trebuie privită și într-un context mai larg. Pregătirea populației pentru apărare ar trebui corelată cu proiectul Legii apărării naționale, care nu fusese adoptat de Parlament la momentul declarațiilor sale.

„Apărarea civilă și pregătirea populației pentru apărare sunt subiecte care, din punctul meu de vedere, trebuie tratate la pachet cu ceea ce înseamnă Legea Apărării Naționale”, a declarat senatorul.

Propunerea este ca reglementările să fie discutate împreună, astfel încât pregătirea cetățenilor și organizarea apărării naționale să facă parte dintr-o abordare coerentă.

Deocamdată, însă, discuțiile politice și procedurile administrative nu au produs rezultatul imediat de care era nevoie: adoptarea normelor și începerea programului.

De ce contează pregătirea unei noi generații de rezerviști

În spatele acestei întârzieri se află o problemă pe care conducerea militară o semnalează de mai mulți ani: rezerva Armatei României trebuie întinerită și completată.

Vârsta medie a rezerviștilor este de aproape 50 de ani. Mulți dintre ei au făcut serviciul militar obligatoriu, înainte de suspendarea acestuia, sau au lucrat în instituțiile de apărare și ordine publică.

Potrivit estimărilor prezentate în articol, România ar avea nevoie de până la 150.000 de rezerviști, în condițiile în care efectivele disponibile sunt mult sub acest nivel.

În urmă cu aproape patru ani, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, vorbea despre necesitatea instruirii a cel puțin 10.000 de tineri, printr-un program de patru luni.

Scopul nu ar fi transformarea tuturor participanților în militari de carieră, ci dobândirea unor competențe elementare care pot deveni esențiale într-o situație de criză.

Tinerii ar învăța să folosească o armă, să se orienteze și să supraviețuiască în condiții dificile, să acorde primul ajutor și să se protejeze în cazul unor amenințări chimice sau biologice.

Ca exemplu, generalul a invocat Suedia, unde, potrivit declarațiilor sale, 40.000 de tineri au fost chestionați, iar 8.000 s-au înscris în programul de pregătire.

Pentru România, instruirea voluntară ar putea reprezenta o modalitate de a atrage oameni care vor să învețe deprinderi de bază, fără a renunța la studiile sau la locul lor de muncă pentru o carieră militară.

Dar un asemenea sistem nu poate funcționa doar prin intenții și prevederi legislative. Are nevoie de organizare, reguli clare și decizii luate la timp.

Patru ani de proceduri și amânări

Povestea legii începe în mai 2022, la câteva luni după invazia Rusiei în Ucraina, când Ministerul Apărării a inițiat procesul de actualizare a cadrului legislativ privind pregătirea populației pentru apărare, stabilit printr-o lege din 2006.

De atunci, proiectul a trecut prin ani de întârzieri și mai multe etape de avizare. Documentul pus în dezbatere publică în mai 2022 a ajuns la Ministerul Finanțelor pentru avizare abia la 15 ianuarie 2024.

Procesul legislativ s-a desfășurat într-o perioadă marcată de alegeri și schimbări politice. În 2025, Guvernul a trimis Parlamentului atât proiectul privind pregătirea populației pentru apărare, cât și proiectul Legii apărării naționale. Doar primul a fost adoptat.

Nici adoptarea lui nu a încheiat însă procedura. Intrarea în vigoare a legii a fost urmată de necesitatea unei hotărâri de guvern care să stabilească regulile concrete de funcționare a programului.

Această hotărâre nu fusese adoptată nici până în octombrie 2026.

Rezultatul este un paradox administrativ: România are o lege care permite pregătirea militară voluntară, și-a stabilit numărul de participanți și a prevăzut bani pentru program, dar nu a reușit să creeze toate condițiile necesare pentru ca acesta să înceapă.

Pentru cei 3.500 de tineri vizați în acest an, planul de pregătire nu s-a transformat în realitate. Pentru Armată, întârzierea înseamnă încă un an în care nu poate adăuga noi oameni instruiți la rezerva militară.

Iar într-un context regional în care pregătirea pentru apărare rămâne importantă, întrebarea nu mai este doar de ce durează atât adoptarea unei hotărâri de guvern, ci și cât timp își mai poate permite România să amâne măsuri pe care chiar instituțiile sale militare le consideră necesare