O decizie recent publicată a Curții Constituționale a României (CCR) clarifică modul în care trebuie analizate contestațiile, ce responsabilități au persoanele amendate și ce obligații le revin judecătorilor.

Decizia nr. 68 din 27 ianuarie 2026, publicată în Monitorul Oficial pe 9 noiembrie, readuce în atenție regulile privind contestarea proceselor-verbale de contravenție.

Curtea Constituțională a respins, în unanimitate, o excepție de neconstituționalitate care viza mai multe prevederi ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, actul normativ care reglementează contravențiile în România.

Hotărârea nu introduce o procedură nouă și nici nu modifică termenul în care poate fi atacată o amendă. În schimb, confirmă că persoanele sancționate au dreptul să conteste constatările autorităților, iar instanțele trebuie să analizeze probele relevante înainte de a pronunța o soluție.

Unul dintre aspectele importante ale deciziei CCR privește responsabilitatea de a prezenta dovezi atunci când un proces-verbal este contestat.

Persoana amendată trebuie să explice de ce consideră că sancțiunea este nejustificată sau că documentul întocmit de agentul constatator nu respectă legea.

De exemplu, pot exista situații în care locul sau ora săvârșirii presupusei contravenții au fost consemnate greșit, fapta nu s-a produs în împrejurările descrise ori sancțiunea a fost aplicată fără respectarea prevederilor legale.

În astfel de cazuri, argumentele trebuie susținute, pe cât posibil, prin dovezi concrete.

Procesul-verbal beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, ceea ce înseamnă că poate fi combătut prin probe. Această prezumție nu îl împiedică pe judecător să constate că documentul este greșit.

Ce dovezi poți prezenta pentru anularea unei amenzi

Persoanele care contestă o sancțiune contravențională pot solicita administrarea mai multor categorii de probe, în funcție de împrejurările în care a fost aplicată amenda.

Printre acestea se numără:

• Fotografii care surprind locul sau circumstanțele presupusei contravenții;
• Înregistrări video relevante, inclusiv cele provenite de la camere de supraveghere;
• Documente, chitanțe sau alte înscrisuri care contrazic constatările agentului;
• Declarații ale martorilor care pot oferi informații despre cele întâmplate;
• Alte mijloace de probă permise de lege și utile pentru soluționarea cauzei.

Spre exemplu, un șofer sancționat pentru neplata parcării poate prezenta dovada achitării tarifului, dacă aceasta corespunde mașinii, locului și intervalului orar menționate în procesul-verbal.

În situația în care imaginile relevante se află în posesia unei instituții publice, persoana sancționată poate solicita instanței să dispună prezentarea acestora.

Totuși, admiterea probelor nu este automată. Judecătorul stabilește care dintre ele sunt pertinente și necesare pentru lămurirea situației.

Potrivit regulilor confirmate de Curtea Constituțională, instanța nu trebuie să se limiteze la o analiză formală a documentelor.

Judecătorul are obligația de a verifica două aspecte esențiale: legalitatea și temeinicia procesului-verbal.

Verificarea legalității presupune analizarea modului în care a fost întocmit documentul, respectarea condițiilor prevăzute de lege și corectitudinea aplicării sancțiunii.

Verificarea temeiniciei urmărește să stabilească dacă fapta reținută în sarcina persoanei amendate este susținută de situația de fapt și de probele administrate.

Instanța poate solicita documente suplimentare și poate administra probele necesare pentru a clarifica împrejurările cauzei.

Prin urmare, obligația persoanei amendate de a-și susține contestația nu înseamnă că judecătorul poate accepta automat versiunea agentului constatator.

Cât timp ai la dispoziție pentru a contesta o amendă

Termenul general pentru formularea unei plângeri contravenționale este de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal.

Este important ca persoana sancționată să păstreze documentele primite, inclusiv dovezile privind comunicarea acestora, pentru a putea demonstra respectarea termenului legal.

Potrivit regulilor generale, plângerea poate fi depusă la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția sau la judecătoria de la domiciliul ori sediul persoanei sancționate.

Astfel, un bihorean amendat într-un alt județ poate, în condițiile prevăzute de lege, să conteste sancțiunea la instanța competentă de la domiciliul său, fără să fie obligat să se deplaseze în localitatea în care a primit amenda.

Introducerea plângerii în termen suspendă executarea sancțiunii contravenționale, în condițiile legii.

În urma analizării documentelor și probelor, judecătorul poate decide anularea procesului-verbal dacă identifică motive legale care justifică această soluție.

În funcție de circumstanțe, instanța poate menține sancțiunea sau poate dispune înlocuirea amenzii cu avertisment, atunci când legea permite și gravitatea faptei justifică o asemenea măsură.

Este important de reținut că nu orice eroare minoră dintr-un proces-verbal conduce automat la anularea acestuia. Consecințele depind de natura neregulii și de dispozițiile legale aplicabile.