Într-o poziție oficială semnată de purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, banca centrală atrage atenția asupra riscului ca interpretările eronate ale deciziei să genereze confuzii, așteptări nerealiste și chiar efecte asupra stabilității financiare.

BNR subliniază încă de la început că investigația Consiliului Concurenței nu a vizat instituția în calitatea sa de administrator al pieței monetare și autoritate de reglementare. Potrivit comunicatului emis de Consiliul Concurenței, „decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”.

Cu toate acestea, reprezentanții băncii centrale consideră că anumite aspecte esențiale necesită explicații suplimentare pentru a evita interpretările greșite care au apărut deja în spațiul public și în unele inițiative legislative.

ROBOR și contextul creșterii dobânzilor

Unul dintre punctele centrale ale poziției BNR se referă la evoluția ROBOR în perioada 2021–2023. Instituția respinge ideea că majorarea indicelui de la aproximativ 1,25% la peste 8% ar putea fi atribuită exclusiv comportamentului băncilor.

Potrivit BNR, această creștere a fost determinată în principal de contextul economic internațional marcat de inflație ridicată, care a obligat băncile centrale din întreaga lume să majoreze dobânzile de politică monetară. În acest context, ROBOR a evoluat, în mod normal, în jurul ratei de politică monetară stabilite de banca centrală.

Totodată, banca centrală amintește că președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat că eventualele diferențe identificate în cadrul investigației ar reprezenta doar „fracțiuni de procent” față de nivelul considerat corect al ROBOR, și nu diferențe de ordinul mai multor procente, așa cum s-a sugerat în unele dezbateri publice.

În documentul transmis public, BNR formulează trei întrebări majore la care consideră că autoritatea de concurență ar trebui să ofere răspunsuri clare.

Prima vizează compatibilitatea dintre regulamentele pieței monetare și legislația concurențială. Dacă normele și procedurile pieței au fost respectate de participanți și sunt considerate corecte, BNR întreabă care sunt exact prevederile legii concurenței care au fost încălcate și în ce mod.

A doua întrebare se referă la argumentele privind schimbul de informații între bănci. Reprezentanții băncii centrale consideră că afirmațiile privind „transparența prea mare” și schimbul de informații strategice par contradictorii cu declarațiile potrivit cărora nu a existat un „cartel clasic”. În opinia BNR, lipsa de transparență este de regulă asociată cu distorsionarea concurenței, nu excesul de informație.

A treia clarificare solicitată privește metodologia prin care Consiliul Concurenței a ajuns la concluzia că ROBOR ar fi fost influențat cu „fracțiuni de procent”. BNR solicită explicații privind nivelul care ar fi fost considerat „corect” și dacă aceeași logică s-ar aplica și perioadelor în care ROBOR a fost semnificativ mai redus.

Rolul BNR în administrarea pieței monetare

Instituția precizează că a colaborat pe deplin cu inspectorii de concurență pe durata investigației, punând la dispoziție documentele solicitate și explicând mecanismele de funcționare ale pieței monetare.

BNR amintește că Direcția Operațiuni de Piață monitorizează tranzacțiile și publică nivelurile de referință pentru ROBOR și ROBID, în timp ce Direcția Supraveghere intervine atunci când apar abateri semnificative și persistente față de rata de politică monetară.

În acest context, banca centrală respinge interpretările potrivit cărora celebra declarație a guvernatorului Mugur Isărescu din august 2022 – „băncile au sărit calul în privința ROBOR” – ar reprezenta o dovadă a existenței unor suspiciuni privind manipularea pieței. Potrivit BNR, afirmația a fost un instrument legitim de comunicare și influențare a pieței („moral suasion”), utilizat frecvent de băncile centrale pentru corectarea unor fluctuații temporare.

În concluzie, BNR atrage atenția că deciziile Consiliului Concurenței pot avea implicații importante asupra stabilității financiare, încrederii în sistemul bancar și apetitului pentru creditare.

Instituția consideră că, înainte ca aceste decizii să fie validate sau infirmate de instanțe, este esențial ca opinia publică să beneficieze de explicații detaliate și transparente privind fundamentele concluziilor formulate.

„Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită”, concluzionează Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

---

Amenzi-record în sistemul bancar: 10 bănci sancționate pentru coordonarea cotațiilor ROBOR