Anunțul a fost făcut vineri, 22 mai, de Administrația Prezidențială, care a precizat că documentul este rezultatul unui proces de mediere coordonat la nivel prezidențial. Reforma salarizării bugetarilor reprezintă unul dintre jaloanele importante asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), termenul-limită pentru adoptare fiind 1 iulie 2026.

De îndeplinirea acestui obiectiv depinde deblocarea unei tranșe de peste 700 de milioane de euro din fondurile europene. Acordul a fost semnat de liderii principalelor partide din coaliția parlamentară și din opoziția pro-europeană: Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor.

Potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială, noua lege ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare etapizată. În același timp, semnatarii acordului susțin că actul normativ nu va mai fi modificat ulterior prin intervenții punctuale sau excepții introduse separat pentru anumite categorii profesionale.

Unul dintre principiile asumate este că niciun angajat din sectorul public nu va pierde din veniturile totale în urma noii grile de salarizare. Totodată, acordul introduce și o limită bugetară clară: cheltuielile totale cu salariile din sistemul public în anul 2027 nu vor putea depăși cu mai mult de 8 miliarde de lei nivelul cheltuielilor din 2026.

Administrația Prezidențială a subliniat că reforma trebuie implementată fără afectarea obiectivelor fiscale asumate de România pe termen scurt, mediu și lung.

Presiune pe buget și promisiuni de echitate

Noua lege a salarizării este considerată una dintre cele mai sensibile reforme din PNRR, având impact direct atât asupra veniturilor angajaților din sectorul public, cât și asupra deficitului bugetar. Autoritățile susțin că reforma urmărește corectarea dezechilibrelor și a diferențelor salariale dintre diverse categorii de bugetari, însă spațiul fiscal disponibil rămâne limitat.

Premierul Ilie Bolojan declara recent că România cheltuiește aproximativ 166 de miliarde de lei pentru personalul din sectorul public, echivalentul a peste 8% din PIB. El a avertizat că eventualele majorări salariale trebuie corelate cu capacitatea economiei și cu reformele administrative.

Potrivit estimărilor guvernamentale, cheltuielile de personal ar urma să ajungă la 168,3 miliarde de lei în 2026, comparativ cu 167,7 miliarde în 2025.

Datele Ministerului Finanțelor arată că, în ianuarie 2026, în instituțiile și autoritățile publice din România erau ocupate peste 1,28 milioane de posturi. Numărul este ușor mai mare față de luna precedentă, însă mai redus comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cea mai mare parte a angajaților lucrează în administrația publică centrală, unde sunt concentrate peste 63% dintre posturile ocupate. În paralel, administrația locală numără aproape 464.000 de angajați.

Statisticile indică și o reducere a numărului total de posturi față de începutul anului trecut, atât în administrația centrală, cât și în cea locală. Ministerul Muncii urmează să publice proiectul noii legi și să organizeze consultări cu sindicatele, instituțiile publice și categoriile profesionale vizate. Ulterior, documentul va intra în dezbaterea Parlamentului, unde trebuie adoptat înainte de încheierea actualei sesiuni parlamentare.

Miza este una dublă: România trebuie să respecte termenul asumat prin PNRR pentru a evita blocarea fondurilor europene, dar și să găsească un echilibru între așteptările angajaților din sistemul public și constrângerile bugetare tot mai mari.

Noua lege a salarizării se anunță astfel unul dintre cele mai importante teste politice și economice ale anului, într-un context în care presiunea pe finanțele publice rămâne ridicată, iar reformele asumate prin PNRR intră în faza decisivă.