Inițiativa are însă în spate luni întregi de tergiversări și dispute politice. Miza principală a fost numărul excepțiilor de la aplicarea măsurii: în timp ce unii au susținut introducerea mai multor categorii care să fie protejate de reducerea veniturilor, alții au cerut ca măsura să fie aplicată unui număr cât mai mare de pensionari speciali, potrivit unor surse guvernamentale și politice citate de Libertatea.

Discuțiile privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat au început încă din toamna anului trecut. La finalul lunii noiembrie, după mai multe săptămâni de negocieri în coaliție, Guvernul a pus pentru prima dată în transparență publică o variantă a proiectului.

Forma inițială prevedea numeroase excepții. Pe lângă aleșii locali și persoanele ale căror mandate sunt prevăzute expres în Constituție – parlamentari, președintele României, judecătorii Curții Constituționale, membrii CSM, Avocatul Poporului și consilierii Curții de Conturi –, Guvernul intenționa să îi exceptese și pe cei numiți prin hotărâri ale Parlamentului.

În această categorie intrau nu mai puțin de 23 de șefi de instituții.

O altă prevedere controversată îi excepta de la aplicarea măsurii și pe cei numiți prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Potrivit Libertatea, această formulare s-ar fi aplicat în mod direct inclusiv lui Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază.

Subiectul excepțiilor a provocat tensiuni timp de mai multe luni. Libertatea a documentat succesiv evoluția proiectului, întârzierile de la Ministerul Finanțelor și modul în care Consiliul Superior al Magistraturii și-a transmis avizul abia în ultima etapă a procedurii.

Ministrul Muncii, Florin Manole, s-a opus extinderii listei de excepții. În forma finală a proiectului au rămas exceptați de la diminuarea pensiei speciale doar aleșii locali și persoanele cu mandate prevăzute expres în Constituție.

Guvernul Bolojan nu a mai inclus însă proiectul în pachetul pentru care și-a angajat răspunderea în Parlament. Abia la finalul lunii aprilie, după plecarea PSD de la guvernare, Executivul a adoptat inițiativa ca proiect de lege și a trimis-o Parlamentului pentru dezbatere și vot.

Senatul nu a dezbătut proiectul

Proiectul a fost înregistrat la Senat pe 30 aprilie și trimis pentru raport la comisiile de muncă, juridică și administrație publică. Comisia pentru muncă avea rolul principal în analizarea inițiativei.

În același timp, proiectul a fost trimis pentru aviz la Comisia de finanțe și la Comisia pentru drepturile omului. De la începutul lunii mai și până în prezent au fost emise doar avizele Comisiei de finanțe și ale Comisiei pentru drepturile omului. Președinta Comisiei de finanțe din Senat, Gabriela Horga, acuza încă din 12 mai PSD că tergiversează discutarea proiectului.

„PSD tergiversează discutarea în Senat a proiectului de lege privind interdicţia cumulului pensiei speciale cu salariul la stat. Proiectul iniţiat de Guvernul Ilie Bolojan a fost înregistrat la Senat în procedură de urgenţă. Românii care au muncit 35-40 de ani pentru o pensie normală văd cum unii oameni ies la pensie la 50 de ani, încasează pensii speciale uriaşe şi apoi se întorc imediat la stat sau în companiile de stat pe salarii plătite tot din banii contribuabililor”, declara Horga la acel moment.

Proiectul nu a mai fost discutat nici de PSD, nici de UDMR, iar termenul-limită pentru adoptarea tacită a fost atins pe 28 iulie, deși senatorii ar fi putut dezbate inițiativa înainte de expirarea termenului.

În aceste condiții, proiectul va fi considerat adoptat tacit de Senat și va fi transmis Camerei Deputaților, care este for decizional.

Soarta inițiativei rămâne însă incertă. Potrivit surselor citate de Libertatea, raportul de forțe politice și interesele existente în jurul proiectului ar putea duce la blocarea sa în Camera Deputaților.

Există deja precedente de inițiative legislative care au rămas ani întregi fără să fie discutate în comisii. La Comisia juridică a Camerei Deputaților sunt proiecte de lege sau proiecte de aprobare a unor ordonanțe de urgență care așteaptă de șapte sau chiar opt ani. Un exemplu este Codul administrativ, care nu a mai fost discutat din 2019.

În lipsa unei majorități politice care să susțină proiectul, există astfel riscul ca și această inițiativă privind cumulul pensiei speciale cu salariul la stat să fie blocată pentru o perioadă nedeterminată.