Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA) avertizează că noile reguli riscă să afecteze atât piața auto, cât și consumatorii interesați de achiziția unor mașini mai puțin poluante.

Nemulțumirile vin după ce ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că ediția din acest an a programului va pune accent pe autoturismele produse sau asamblate în Uniunea Europeană. Pentru program a fost propus un buget de 300 de milioane de lei, considerat insuficient de reprezentanții industriei.

Reprezentanții APIA susțin că deciziile au fost discutate fără implicarea tuturor actorilor relevanți din piață. Potrivit asociației, au fost trimise patru solicitări oficiale către Ministerul Mediului pentru organizarea unor întâlniri de consultare, însă acestea nu ar fi primit un răspuns concret.

Organizația acuză lipsa de transparență și avertizează că politicile publice nu ar trebui stabilite doar pe baza unor consultări selective. În opinia producătorilor și importatorilor auto, deciziile luate fără o analiză economică și concurențială clară pot crea dezechilibre majore într-un sector deja afectat de incertitudini.

Controverse privind criteriul „fabricat în UE”

Una dintre principalele critici vizează valoarea bugetului alocat. APIA afirmă că suma de 300 de milioane de lei este departe de necesarul real al pieței și nu poate susține eficient procesul de reînnoire a parcului auto din România.

„Trebuie să accelereze reînnoirea parcului auto, nu să restrângă opțiunile consumatorilor”, tranmite APIA.

Asociația amintește că, în anii anteriori, bugetele Programului Rabla depășeau 1,2 miliarde de lei, înainte de reducerile consistente operate ulterior. Reprezentanții industriei consideră că diminuarea finanțării vine într-un moment în care populația ar trebui încurajată să renunțe la mașinile vechi și poluante în favoarea unor vehicule mai sigure și mai eficiente.

Cea mai sensibilă temă rămâne însă intenția autorităților de a favoriza exclusiv mașinile produse sau asamblate în Uniunea Europeană.

APIA susține că o astfel de abordare ridică probleme juridice și comerciale, în condițiile în care nu există, la nivel european, o definiție clară aplicabilă Programului Rabla privind ce înseamnă exact „produs” sau „asamblat” în UE.

În plus, asociația atrage atenția asupra unor posibile contradicții: anumite modele fabricate în afara Uniunii Europene ar putea rămâne eligibile dacă aparțin unor mărci europene. Potrivit reprezentanților industriei, acest lucru ar demonstra lipsa unor criterii clare și riscul apariției unor decizii arbitrare.

Industria cere reguli predictibile

Producătorii și importatorii auto avertizează că noile condiții ar putea afecta concurența și ar introduce un grad ridicat de impredictibilitate într-un domeniu care depinde de stabilitate și reguli uniforme.

„Piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre. Nu putem avea reguli reinterpretate politic de la un stat la altul și nici criterii construite în funcție de preferințe conjuncturale”, se mai arată în comunicat.

APIA subliniază că piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar toate vehiculele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană ar trebui tratate în mod egal în statele membre.

În acest context, organizația solicită reluarea dialogului cu autoritățile și construirea Programului Rabla pe baze economice clare, nu pe criterii considerate populiste sau insuficient fundamentate.

România are unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto din Uniunea Europeană, iar Programul Rabla a reprezentat, în ultimii ani, unul dintre principalele instrumente prin care șoferii au fost încurajați să înlocuiască mașinile vechi.

Industria auto avertizează că eventualele restricții și reducerea bugetului ar putea încetini tocmai procesul pe care programul ar trebui să îl accelereze: trecerea către vehicule moderne, mai sigure și cu emisii reduse.