Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Békési Csaba, susține că pachetul legislativ propus urmărește în primul rând corectarea unor dezechilibre din actualul sistem și protejarea consumatorilor vulnerabili, fără a anula drepturile creditorilor, ci încercând să le armonizeze într-un cadru mai echitabil.

Una dintre cele mai importante modificări propuse vizează protejarea locuinței familiei în procedura de insolvență. În forma actuală, locuința poate fi valorificată pentru acoperirea datoriilor, însă noile reglementări propun introducerea acesteia în categoria bunurilor neurmăribile, în anumite condiții.

Potrivit șefului ANPC, argumentul principal este acela că, în cele mai multe cazuri, locuința reprezintă singurul bun de valoare al debitorului, iar pierderea ei generează efecte sociale severe, de la costuri suplimentare de relocare și chirie, până la dificultăți în accesul la locul de muncă, educație sau servicii medicale.

În viziunea ANPC, menținerea locuinței ar permite debitorilor să își concentreze resursele financiare pe achitarea datoriilor și ar sprijini reintegrarea socială. În același timp, instituția consideră că obligarea unei persoane să își vândă locuința pentru a putea accesa insolvența poate avea un caracter discriminatoriu, mai ales în situațiile în care datoriile ar putea fi acoperite în timp din venituri regulate, fără pierderea bunului esențial.

O altă schimbare importantă propusă de autoritate se referă la admiterea în procedura de insolvență și a debitorilor care dețin bunuri ce ar putea acoperi integral sau aproape integral datoriile. Potrivit argumentației prezentate, această modificare ar elimina o situație considerată inechitabilă, în care persoanele sunt excluse din insolvență doar pentru că au active, deși acestea ar putea fi valorificate într-un mod mai eficient prin plata eșalonată a datoriilor pe o perioadă de cinci sau șase ani.

Békési Csaba a explicat în esență că actuala practică de executare silită determină adesea vânzarea bunurilor la valori mult sub cele reale, uneori chiar în jur de 30% din valoarea de piață, ceea ce afectează atât debitorii, cât și creditorii. În acest context, insolvența este văzută ca un mecanism mai echilibrat, care permite recuperarea datoriilor într-un mod gradual, fără pierderea imediată a bunurilor.

Mai multe persoane eligibile și creșterea numărului de dosare

Modificările vizează și reducerea pragului de îndatorare necesar pentru accesul la procedură, de la 15 salarii minime brute la 10 salarii minime brute. Argumentul principal este legat de evoluția salariului minim din ultimii ani, care a făcut ca o parte semnificativă a populației cu venituri reduse să nu mai fie eligibilă pentru insolvență, deși se confruntă cu dificultăți reale de plată. Scăderea pragului este prezentată ca o măsură de extindere a accesului la procedură pentru categoriile vulnerabile.

În același pachet de reforme este inclusă și obligația creditorilor de a informa debitorii care au restanțe mai mari de 90 de zile despre posibilitatea deschiderii unei proceduri de insolvență și despre existența ANPC ca instituție care poate oferi sprijin. Măsura este justificată prin necesitatea unei informări mai clare și mai standardizate, astfel încât debitorii să nu ajungă în executare silită fără a cunoaște alternativele legale disponibile.

Reprezentanții ANPC argumentează că toate aceste modificări sunt necesare pentru protejarea locuinței și menținerea unui nivel minim de trai, pentru evitarea vânzării bunurilor la prețuri derizorii în cadrul executărilor silite, pentru eliminarea unor posibile elemente discriminatorii din legislația actuală și pentru facilitarea accesului la o procedură care permite plata eșalonată a datoriilor într-un cadru controlat.

Datele instituției arată că interesul pentru procedura de insolvență este în creștere constantă. În perioada 1 ianuarie 2018 până în prezent au fost depuse 825 de cereri, iar în primele trei luni ale anului curent au fost înregistrate 83 de cereri noi. Evoluția anuală indică o creștere de la 37 de dosare în 2021 la 90 în 2022, 136 în 2023, 175 în 2024 și 226 în 2025. În prezent, aproximativ 385 de dosare sunt active în diferite stadii de soluționare.

În județul Bihor au fost depuse 16 dosare de insolvență, ceea ce confirmă faptul că fenomenul este prezent și la nivel local, chiar dacă ponderea nu este una ridicată în raport cu totalul național.

Direcția de insolvență din cadrul ANPC funcționează în prezent cu un personal de 18 angajați, responsabil de gestionarea acestor dosare și de implementarea procedurilor aferente. În ceea ce privește momentul intrării în vigoare a noilor reglementări, ANPC precizează că acestea vor deveni aplicabile după finalizarea tuturor procedurilor legale necesare adoptării lor.

Instituția își exprimă încrederea că schimbările vor contribui la un acces mai echilibrat și mai eficient la procedura de insolvență, oferind o protecție mai bună persoanelor aflate în dificultate financiară, fără a afecta în mod disproporționat interesele creditorilor.