Potrivit evaluării, situațiile financiare ale CNPP nu reflectă fidel execuția bugetară a drepturilor de asistență socială și a veniturilor raportate, fiind constatate deficiențe cu efecte semnificative și generalizate, a transmis Libertatea.

Printre acestea se numără recalcularea eronată a pensiilor în baza noii legislații, continuarea unor plăți după decesul beneficiarilor, acordarea necuvenită de sporuri sau facilități fiscale și folosirea Fondului de rezervă bugetară pentru cheltuieli recurente.

Pensii calculate cu punctaje mai mari sau mai mici decât cele cuvenite

Intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii a presupus recalcularea drepturilor bănești, însă auditul arată că aplicațiile informatice au funcționat cu deficiențe, iar în unele cazuri datele istorice nu au fost preluate integral.

Auditorii au constatat că la recalculare au fost utilizate punctaje anuale mai mari sau mai mici decât cele cuvenite. Prin extrapolare statistică la nivelul populațiilor afectate, a fost estimată o supraevaluare a cheltuielilor de peste 71 de milioane de lei în cazurile în care s-au acordat punctaje mai mari și o subevaluare de peste 230 de milioane de lei acolo unde pensionarii au primit punctaje mai mici.

Probleme au fost găsite și la acordarea punctelor de stabilitate pentru persoanele cu stagii contributive mai mari de 25 de ani. Aplicațiile software nu au reușit să delimiteze corect stagiile contributive de cele necontributive sau speciale, ceea ce a generat diferențe atât în plus, cât și în minus la calcularea pensiilor.

Plăți după deces și alte drepturi acordate necuvenit

Curtea de Conturi a identificat și cazuri în care drepturile de asigurări sociale au rămas în plată după decesul beneficiarilor. Prin compararea bazelor de date ale CNPP cu evidențele persoanelor decedate au fost găsite situații în care plățile au continuat mai mult de trei luni consecutive după deces, fără emiterea unor decizii de debit sau efectuarea unor rețineri. Valoarea estimată a abaterii este de 548.821 de lei.

La nivelul caselor teritoriale au fost semnalate și alte neconformități. Unele pensii de invaliditate sau anticipate au rămas în plată deși beneficiarii realizau simultan venituri din activități pentru care asigurarea era obligatorie, situație în care plata trebuia suspendată.

În alte cazuri nu s-a făcut din oficiu trecerea la pensia pentru limită de vârstă a persoanelor care îndeplineau condițiile legale și primeau pensie de invaliditate sau anticipată.

Raportul mai menționează acordarea simultană a pensiei pentru limită de vârstă și a salariului unor funcționari publici femei care au optat pentru prelungirea raportului de serviciu până la 65 de ani, precum și plata pensiei de urmaș unor persoane cu venituri incompatibile ori unor tineri care nu au făcut dovada continuării studiilor sau figurau ca exmatriculați.

Probleme cu Fondul de rezervă și cheltuielile de personal

Auditul arată că Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului a fost folosit pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat și pentru plăți recurente, deși acesta este destinat exclusiv cheltuielilor urgente sau neprevăzute.

La sfârșitul anului 2024, din suma alocată prin Fondul de rezervă au rămas neutilizate 77,8 milioane de lei, bani care nu au fost regularizați cu bugetul de stat. În același timp, impozitul reținut din pensii, în valoare de 33,4 milioane de lei, nu a fost virat integral.

Curtea de Conturi a constatat nereguli și în privința cheltuielilor de personal din aparatul propriu al CNPP și din casele județene. Majorarea cu 10% a salariului de bază pentru acordarea vizei de control financiar preventiv propriu a fost calculată la o bază deja majorată cu 15% pentru complexitatea muncii, în loc să fie aplicată salariului de bază prevăzut în grilă.

Au fost menținute și plătite drepturi salariale pentru funcția de șef birou după termenul la care aceasta trebuia desființată potrivit măsurilor fiscal-bugetare din Legea nr. 296/2023. De asemenea, au fost acordate sporuri de confidențialitate care nu erau prevăzute de legea-cadru privind salarizarea unitară.

Raportul semnalează și aplicarea unor facilități fiscale destinate activității de creare de programe pentru calculator, precum scutirea de impozit pe venit și reducerea CAS, unor angajați încadrați ca inspectori, consilieri sau experți, ale căror atribuții din fișa postului nu îndeplineau cerințele legale.

Curtea de Conturi a formulat recomandări cu termene de implementare până la sfârșitul anului 2026, care vizează remedierea abaterilor, recalcularea sumelor, recuperarea prejudiciilor și actualizarea sistemelor informatice.