Victimizarea oamenilor în accidente rutiere este în creştere în România, chiar dacă, de pildă, pe plan local, numărul accidentelor rutiere grave este în uşoară scădere, se menţine ridicat procentul accidentelor cu victime. Despre ce număr de victime din accidente rutiere vorbim azi?

C.Ş.V: În 2016 peste 1.900 de oameni au murit în accidentele produse în România, conform datelor făcute publice.

Numărul deceselor rutiere la un milion de locuitori a fost anul trecut în România de 97, în ușoară creștere față de 2015. Aceste nivel este aproape dublul mediei UE, de 50 de decese la un milion de locuitori. Singura țară care ne depășește este Bulgaria, cu 99 persoane decedate la un milion de locuitori.

Conform aceluiași raport, una dintre principalele cauze ale numărului ridicat de accidente grave o reprezintă structura precară a rețelei de drumuri publice. În 2015, 90% din drumurile țării aveau o singură bandă pe sens, dar cu toate acestea numărul de accidente cu victime a crescut considerabil pe autostrăzi.

Oboseala pare să nu mai fie o cauză importantă a accidentelor grave, în condițiile în care peste 40% dintre evenimente au fost provocare de șoferi care conduseseră în acea zi între 1 și 3 ore. Majoritatea accidentelor grave au fost provocate de șoferi cu vârsta între 22 și 26 de ani.

Principalele cauze ale accidentelor grave sunt viteza neadecvată și nerespectarea regulilor de circulație.

Sunt, la ora actuală, mai multe asociaţii care încearcă să aibă grijă de victimele accidentelor şi să ducă o luptă acerbă educând măcar generaţia tânără. Inclusiv Poliţia Bihor, cu care colaboraţi, se preocupă de ani de zile de educarea copiilor de grădiniţă, de şcoală, de liceu sau de diverse categorii de persoane vulnerabile. Cu ce se deosebeşte AESR (Asociaţia pentru Educaţie şi Siguranţă Rutieră) în peisajul organizaţiilor de profil?

CŞV: Activitatea intensă și multitudinea de proiecte desfășurate în ultimii ani precum perseverenţa și continuitatea în proiecte ne diferenţiază de alte ong-uri. Amintesc campaniile noastre aflate in al  3-lea an de desfăşurare: „Ora de educație și siguranță rutieră”, „Şi tu poți salva o viață”, „Viaţa după doliu”, „Ziua siguranței rutiere”, „Comemorăm,, nu uităm”. Se adaugă şi multitudinea de campanii sezoniere.

Printre factorii care ne deosebesc sunt şi parteneriatele cu instituţiile abilitate în domeniu precum şi parteneriatul cu cei de la Michelin România. Detaliile de mai sus spun foarte mult în privința seriozității AESR.

De cât timp activaţi în asociaţie? De ce aţi dorit să activaţi în această asociaţie?

C.Ş.V: Sunt preşedintele asociaţiei de la înfiinţare, din iunie 2014. Consider că noi toţi avem datoria să ne implicăm și să nu fim indiferenți, mă zbat și am convingerea ca am să reușesc, astfel încât educația rutieră să devină prioritate națională, să devină parte din sistemul școlar, astfel printr-o educație rutieră continuă să reușim să scădem numărul accidentelor rutiere.

Care sunt activităţile pe care le-aţi desfăşurat cu cel mai mare feed-back? La ce categorie de vârstă?

CŞV: Toate campaniile au avut feed-back pozitiv, însă în mod cert cei mici sunt mult mai receptivi şi vă dau ca exemplu succesul proiectului „Colţul micului pieton”.

Optica AESR este ca educaţia rutieră să înceapă din clasele primare şi printr-o educaţie continuă avem convingerea că numărul victimelor accidentelor rutiere din rândul elevilor va  scădea.

Aveţi o bază de date pentru a reuşi compararea eficienţei muncii dvs pe termen mediu şi lung cu scopul îmbunătăţirii activităţii dvs, în folosul victimelor accidentelor rutiere? 

CŞV: În mod categoric da şi o spunem fără falsă modestie: în toate judeţele în care AESR a desfăşurat campanii şi activităţi preventiv-rutiere, numărul tinerilor implicaţi în accidente rutiere a scăzut. În aceeaşi măsură trebuie să recunoaştem implicarea partenerilor noştri de la inspectoratele județene de poliţie şi inspectoratele şcolare judeţene, din Bihor, Mureş şi Sălaj.

Ar fi oportun ca toate categoriile de oameni, indiferent de pregătire, să beneficieze de ore de educaţie, deloc plicticoase şi cu un feed back asteptat?

CŞV: Categoric DA, trebuie să recunoaştem că în domeniul educaţiei rutiere suntem în urma celorlalte state europene, ne am obişnuit să încercăm să combatem accidentele rutiere şi nicidecum să le prevenim. În acest sens, anul trecut am desfăşurat cu direcţia de tineret şi sport Mureş o campanie de prevenire în rândul tinerilor din judeâ, iar pentru perioada 2017-2018 avem în vedere un proiect în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, pentru care suntem recunoscători întregii echipe ministeriale de la MTS pentru deschidere.

Se încearcă susţinerea de ore de educaţie rutieră şi cu toate acestea, se consideră, de legiuitor, dar şi de asigurători, pe baza istoricului, că tinerii sunt cei care comit mai multe accidente. Putem înţelege că nu au fost eficiente acele ore de educaţie rutieră pe timpul şcolii?

CŞV: În ultimii ani s-a mai schimbat optica în privinţa educaţiei rutiere, de exemplu în ultimul an şcolar, în judetul Bihor, Mureş şi Salaj activitatea de prevenţie rutieră aproape că s-a dublat iar acest lucru se datorează şi inspectoratelor şcolare şi a celor de la Inspectoratele de poliţie.

 

Care este viziunea dvs despre educaţia rutieră, pe termen scurt, mediu şi lung şi ce efecte concrete aşteptaţi?
CŞV: Doar printr-o educaţie rutieră permanentă vom reuşi să reducem numărul accidentelor rutiere în care sunt victimizaţi tinerii. Avem nevoie de continuitate, răbdare şi seriozitate.

Consideraţi că legislaţia rutieră este în măsură să reducă numărul victimizării pe şoselele României?

CŞV: AESR are ca obiectiv principal odată cu reînceperea activităţii parlamentare modificarea legislației existente, îmbunătățirea ei, în acest sens vom organiza la nivel național o serie de dezbateri. (ex: obligativitatea orelor de educație rutieră în instituțiile școlare, mărirea orelor de educație rutieră în școlile de profil, precum şi rezolvarea instituţională pentru plata spitalizării)

Cum colaboraţi cu Poliţia Română şi cu reprezentanţii MAI în acest sens? Vi se iau în considerare sugestiile?

CŞV: Colaborarea a fost mereu una bună, protocolale de cooperare fiind mărturia bunei relaţionări, dar trebuie să recunosc faptul că în ultimul an colaborarea cu MAI este una excelentă şi este meritul doamnei ministru şi al echipei de la MAI.

Multe accidente rutiere se comit şi din cauza drumurilor şi, mai nou, cel puţin aici, în nord-vestul ţării, din cauza trendului de montare a alveolelor. Aţi avut sugestii către autorităţile care ar trebui să se ocupe de modernizarea şoselelor?

CŞV: În mod clar, DA, am cerut remedierea imediată şi am făcut demersurile legale necesare, mai mult decât atât, s-a dovedit în timp – şi spun cu regret acest lucru – ca AESR a avut dreptate şi soluţia corectă era demontarea acelor alveole.

De ani de zile, în România, legislaţia prevede ca victimele accidentelor rutiere să îşi plătească spitalizarea şi apoi, dacă reuşesc, să îşi recupereze banii prin instanţe. Din acest motiv, multe victime cu leziuni uşoare şi medii refuză, cel puţin iniţial, să meargă sau să fie duse la spital sau încearcă să nu declare că sunt victime pentru că legislaţia nu le ajută.  În cazul unor leziuni foarte grave, care necesită internare la secţii de terapie intensivă, costul zilnic al spitalizării este foarte mare, probabil în multe cazuri, mult peste potenţialul financiar al victimelor. Vi se pare normal (şi răniţi şi cu banii luaţi)?

În plus, la ora actuală, mulţi români nu ştiu sau dacă ştiu, le e teamă să ceară, ei sau aparţinătorii lor, să fie duşi pentru tratament, investigaţii sau operaţii post-accident, la spitalul la care ei doresc să fie trataţi. Se încalcă astfel Drepturile pacienţilor şi apare riscul ca unele victime să fie tratate incorect sau insuficient şi să rămână cu sechele sau chiar să-şi piardă viaţa? Ce s-ar putea face în acest sens?

CŞV: Aşteptăm noua sesiune parlamentară, vă asigurăm că vom face tot ce ne stă în putinţă ca această anomalie să dispară din legislaţia noastră. Un caz în care AESR s-a implicat in 2015, în Bucureşti, când un copil a traversat printr-un loc nepermis fiind grav accidentat, a stat in spital peste 45 de zile iar plata spitalizării, a fost pe măsură. Ambii părinţi fiind şomeri, erau imposibilitatea de a achita spitalizarea. AESR a intervenit şi, împreună cu alţi oameni de bine, au ajutat familia achitând acea spitalizare.

Educaţia rutieră în România pare astfel un fel de fata morgana. Ce lipseşte din educaţia rutieră în România, faţă de alte ţări europene, pentru ca numărul victimelor din accidente rutiere să scadă?

CŞV: Din păcate ne lipsesc multe, dar să spunem că lipsa de continuitate, seriozitate şi răbdare sunt printre printre cele mai importante. Avem nevoie de campanii şi proiecte atractive pentru tineri, celebrele pliante împărţite către tineri în mod clar nu îşi mai găsesc locul în prezent, dar avem credinţa că educaţia rutieră din România va ajunge la nivelul celorlate ţări europene.

În câţi ani s-ar putea reduce numărul victimelor din accidente rutiere, dacă aţi porni, de pildă, un amplu program de educare în masă, indiferent de vârstă, dar structurat pe categorii de vârstă, eventual susţinut cu anumite rigori legislative?

CŞV: Avem nevoie de aceste campanii educativ-rutiere, categoric, iar rezultatele nu vor întârzia sa apară. Am început acum 3 ani o campanie națională „Ora de educație rutieră” în privința rezultatelor, va las pe dumnevoastră sa apreciați.

Ce campanii urmează să demarate pe plan naţional, inclusiv în Bihor şi care e scopul urmărit?

CŞV: La nivel național continuăm proiectele „Ora de educație rutieră”, „Colţul micului pieton”, „Şi tu poţi salva o viaţă”,”Viaţa după doliu”, precum și campaniile de sezon rece, de asemenea avem în vedere un nou proiect cu Patriarhia Română, privind educația rutieră în mediu rural, dar și un proiect cu Ministerul Tineretului şi Sportului privind educaţia rutieră în rândul tinerilor.

În Bihor proiectul „Ora de educație rutieră” reîncepe după 25 septembrie, deasemenea şi campania „Și tu poţi salva o viaţă”.

Aveţi o analiză a campaniilor efectuate de dvs şi feed-back de la acestea?

CŞV: Bineînţeles că da, cred că ține de normalitate să îţi faci o analiză a propiilor campanii şi proiecte. Faptul că absolut toate, repet, toate instituţiile partenere, ne apreciază activitatea, dar și feed-back-ul pozitiv din parte tinerilor ne dau puterea şi ne demonstrează că facem bine ceea ce facem şi ne stimulează să mergem mai departe.

Ce transmiteţi bihorenilor, participanţi la trafic, inclusiv pietonilor?

CŞV: Circulați responsabil, circulați în siguranță, cei dragi vă așteaptă acasă!