În timp ce în multe județe, abandonul școlar rămâne o temă discutată superficial, fără o analiză coerentă, în Bihor datele sunt puse cap la cap. Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Bihor a realizat o evaluare pe mai mulți ani a traseului elevilor, urmărind trecerile dintre ciclurile de învățământ și zonele unde apar primele fisuri ale sistemului. Rezultatul este o imagine mai nuanțată, care arată că nu orice scădere de efective înseamnă abandon, dar și că problemele apar mult mai devreme decât se crede. Prima diferență importantă este între elevii care termină grădinița și trec în clasa pregătitoare.

În anul școlar 2023-2024 au terminat grupa mare 5.922 de copii și s-au regăsit în clasele pregătitoare în anul școlar următor 5.568 (un minus de 354 copii), iar în clasa I în anul școlar 2025-2026, 5.546 de copii (o scădere de 22 de copii). În total, în trei ani, au dispărut din liste 376 de copii. Asta nu înseamnă însă abandon școlar. Unii copii repetă grupa, alții pleacă din județ etc. Dacă luăm ultimii trei ani de școală primară, vom avea un minus de 55 de copii.

Conform statisticilor făcute de IȘJ Bihor, în anul școlar 2023-2024, în județ au existat în clasa a II-a 5.253 de elevi, în anul următor au fost în clasa a III-a 5.205 elevi, ajungând apoi în clasa a IV-a, în anul școlar 2025-2026, 5.198 de elevi. Inspectoratul Școlar susține că datele prelucrate la nivelul județului Bihor, corelate cu alte date colectate din diverse raportări de la nivelul unităților de învățământ, indică o rată de promovabilitate ridicată (peste 98%).

Primele semnale de alarmă apar însă la nivelul clasei pregătitoare și al clasei I, unde numărul situațiilor neîncheiate sau al exmatriculărilor cu drept de reînscriere (de regulă, absențe mari) începe să crească.

„Abandonul în acest stadiu este greu de reperat, întâlnindu-se aspecte precum: neșcolarizarea propriu-zisă sau migrația sezonieră a părinților, copiii fiind retrași fără forme legale pentru a însoți familia în străinătate. În comunitățile vulnerabile (ex. zona rurală marginală), abandonul la această vârstă nu este o decizie a copilului, ci o consecință a precarității materiale extreme. Lipsa îmbrăcămintei adecvate pentru iarnă sau a hranei transformă frecvența școlară într-un lux”, susține purtătorul de cuvânt al IȘJ Bihor, Florin Negruțiu.

Declinul din gimnaziu continuă în liceu

Datele analizate de IȘJ Bihor relevă o creștere progresivă a abandonului pe măsură ce elevii înaintează în vârstă. În anul școlar 2023-2024, clasa a IV-a totaliza 5.118 elevi. În clasa a V-a, în anul școlar următor (2024-2025), s-au regăsit 5.239 de elevi, cu 121 mai mulți decât în anul anterior, iar în clasa a VI-a, în anul școlar 2025-2026, efectivele au scăzut din nou la 5.118 elevi, o pierdere de 121 de elevi. Per total, pe parcursul a doi ani, numărul elevilor revine la același nivel, după un vârf artificial în clasa a V-a. Dacă evaluăm însă ultimii trei ani de gimnaziu, situația se schimbă radical. În anul școlar 2023-2024, clasa a VI-a număra 5.101 elevi.

În clasa a VII-a, în anul școlar următor (2024-2025), s-au regăsit 4.995 de elevi, cu 106 mai puțini. În clasa a VIII-a, în anul școlar 2025-2026, efectivele au continuat să scadă, ajungând la 4.868 de elevi, o pierdere suplimentară de 127 de elevi. În total, pe parcursul ultimilor ani de gimnaziu, din sistem au dispărut 233 de elevi. „În anul 2024-2025, numărul celor cu situație neîncheiată la clasa a VIII-a a crescut semnificativ față de anii anteriori. Aceasta este etapa în care presiunea examenului de Evaluare Națională și costurile ascunse ale educației devin bariere pentru familiile defavorizate”, concluzionează IȘJ Bihor.

Cele mai mari pierderi de elevi se găsesc însă în ciclul liceal. În anul școlar 2023-2024, clasa a VIII-a număra 5.298 de elevi. În clasa a IX-a, în anul școlar următor (2024-2025), s-au regăsit 4.924 de elevi, cu 374 mai puțini. Scăderea a continuat și în clasa a X-a, în anul școlar 2025-2026, unde efectivele au ajuns la 4.647 de elevi, adică un minus suplimentar de 277 de elevi. În total, pe parcursul tranziției de la gimnaziu la liceu, din evidențe au dispărut 651 de elevi. Cea mai mare pierdere pe întregul parcurs al anului școlar se înregistrează însă în ultimii ani de liceu. În anul școlar 2023-024, clasa a X-a număra 4.471 de elevi. În clasa a XI-a, în anul școlar următor (2024-2025), s-au regăsit 4.397 de elevi, cu 74 mai puțini.

Scăderea devine abruptă în clasa a XII-a, în anul școlar 2025-2026, unde efectivele ajung la 3.406 elevi, adică un minus de 991 de elevi într-un singur an. În total, pe parcursul ciclului liceal superior, din evidențe dispar 1.065 de elevi. „Tranziția de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a este un moment de ruptură, în special pentru elevii din mediul rural, care trebuie să facă naveta către centrele urbane (Oradea, Beiuș, Marghita). Datele corelate cu cele de la admitere din ultimii ani școlari arată o scădere a numărului total de elevi de la an la an, cauzată de eșecul la admitere sau imposibilitatea susținerii financiare a studiilor liceale”, susține Florin Negruțiu. Calculată pe ani, situația abandonului școlar nu este una înspăimântătoare, conform datelor Inspectoratului. Vorbim despre o rată de abandon de 1,6% în anul școlar 2023-2024 și de 1,3% în anul școlar 2024-2025.

Cauzele abandonului școlar în Bihor

Analizând particularitățile județului (geografic, etnic, social, economic), Inspectoratul Școlar ajunge la concluzia că abandonul nu este doar o problemă pedagogică, ci una socio-economică.

„În comunitățile cu populație rromă numeroasă sau în zonele marginalizate (ex. zone din Tinca, Lugașu de Jos), tradițiile timpurii și implicarea copiilor în activități casnice sau de îngrijire a fraților mai mici primează în fața școlii. Bihorul, fiind județ de frontieră, are o dinamică ridicată a plecărilor în străinătate. Elevii rămân în grija bunicilor, ceea ce duce la lipsa supravegherii, iar ulterior, la absenteism. Discrepanța dintre mediul urban și zonele izolate de rutele de transport fac naveta dificilă și costisitoare”, susține purtătorul de cuvânt a IȘJ Bihor, Florin Negruțiu.

La nivel național, funcționează Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), aplicat în Bihor în 85 de unități de învățământ. Un raport de evaluare de etapă realizat de Inspectoratul Școlar arată că problemele sunt cunoscute și abordate prin măsuri concrete, care combină intervenția educațională cu sprijinul social. Programul vizează ore remediale pentru recuperarea decalajelor, acordarea de pachete de hrană pentru elevii din medii vulnerabile și modernizarea infrastructurii școlare, datele indicând o legătură directă între sprijinul alimentar și prezența la școală.

Activitățile extracurriculare și formarea continuă a cadrelor didactice sunt considerate puncte forte, la fel ca deschiderea crescută a familiilor către școală și parteneriatele cu ONG-uri și instituții culturale. În același timp, raportul semnalează obstacole persistente, precum birocrația excesivă, suprapunerea programelor remediale cu cel obligatoriu, lipsa personalului specializat în management de proiect, iar în unele cazuri, reticența părinților, a elevilor sau a profesorilor. Chiar și în aceste condiții, evaluarea concluzionează că PNRAS funcționează ca o intervenție coerentă, în care sprijinul pedagogic este susținut de măsuri sociale concrete, succesul pe termen lung depinzând de capacitatea școlilor de a echilibra cerințele administrative cu nevoile reale ale elevilor.