În urmă cu câteva luni, curtea Facultății de Construcții de pe strada Barbu Ștefănescu Delavrancea era o parcare, cu mașini aliniate între clădiri. Astăzi, studenții se întâlnesc pe bănci și pe module din lemn, între arbori tineri, zone plantate și alei pavate. Pătratele verzi presărate printre dale și mobilierul din lemn dau locului altă înfățișare, deși piatra ocupă încă cea mai mare parte a suprafeței.
În spatele acestei schimbări sunt luni de proiectare, discuții în jurul planșelor și muncă pe șantier, de la pregătirea terenului până la asamblarea mobilierului. Pentru studenți, a fost un proiect care nu se termină cu o notă și o machetă, ci trebuie să funcționeze zilnic.
Experimentul „Living Lab – Build.com(m)unity” este realizat de Universitatea din Oradea în parteneriat cu Primăria.
Planșele au întâlnit conductele din pământ
În martie 2026, studenți din București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și Oradea s-au întâlnit pentru a proiecta curtea. Au continuat online, îndrumați de profesori, iar în iulie au revenit pentru execuție.
Amenajarea a fost pregătită pentru FAST 2026, festivalul național al școlilor de arhitectură găzduit de Oradea în octombrie. Evenimentul a grăbit lucrările: curtea trebuia să primească participanți din toată țara, dar mobilierul, aleile și vegetația nu au fost gândite să dispară după plecarea lor. Tocmai caracterul permanent al amenajării face ca reușitele proiectului să conteze.
La execuție, terenul a impus propriile condiții. Ioana Francesca Hanga-Fărcaș, responsabila parteneriatului din partea facultății, explică modificarea proiectului: „Provocarea intervenită pe parcursul execuției a fost pavarea curții existente cu un sistem de pavaj drenant modern și sustenabil. În consecința dispunerii acestuia s-a impus protejarea traseelor instalațiilor edilitare, astfel, față de concepția inițială a proiectului, au fost redistribuite spațiile verzi.”
Pavajul drenant permite apei de ploaie să treacă prin suprafață, în loc să băltească pe ea. Pentru viitorii arhitecți, episodul a făcut vizibilă o regulă simplă: proiectul trebuie adaptat terenului real, nu invers.
Studenții au trecut de la planurile desenate la lucrări concrete, inclusiv la asamblarea mobilierului. Au lucrat cu materiale și piese pe care astăzi colegii lor le folosesc pentru a se așeza și a petrece timp în curte.
Pe șantier au participat și echipe specializate, iar tinerii au urmărit drumul de la idee la obiectul construit. În plus, au trebuit să colaboreze cu colegi din alte școli, nu doar cu profesorii și echipa cu care erau obișnuiți.
Curtea în care proiectele pot fi încercate pe viu
Piațeta este folosită deja, deși nu toate amenajările sunt gata. Irigarea funcționează în cea mai mare parte a zonelor plantate, spune coordonatoarea.
Locul este gândit să rămână un „laborator viu”, nu doar o curte modernizată. Expresia înseamnă, în cazul de față, că locul însuși devine obiect de studiu: nu doar se predă despre spații verzi și materiale, ci pot fi urmărite efectele alegerilor făcute aici.
„Considerăm că spațiul curții devine un laborator în cadrul «Living Lab – Build.com(m)unity», respectiv un «Healthy Campus», în care studenți ai diferitelor programe de studii își vor aduce aportul și vor desfășura diverse activități: de la expunere și susținere de proiecte, activități didactice în aer liber, studii asupra vegetației și asupra recirculării apei meteorice, studii care implică introducerea sistemelor de energie regenerabilă (panouri fotovoltaice), analize ale materialelor, respectiv ale comportării în timp a acestora și a sistemului complex dezvoltat”, explică Hanga-Fărcaș.
Sunt prevăzute și ateliere, proiecții de filme, concursuri și întâlniri cu profesioniști. Se dorește ca studenții să observe efectul ploii, al vremii și al trecerii anotimpurilor asupra curții, apoi să folosească experiența în alte proiecte.
Panourile solare reprezintă deocamdată o direcție de studiu, nu o dotare deja instalată.
Amenajarea a ținut cont de sondaje și de sugestiile studenților. Coordonatoarea consideră reacțiile acestora primul indicator al rezultatului: „Prezența studenților în curtea recent amenajată este cel mai bun feedback; zâmbetul lor și reacția acestora, modul în care deja folosesc spațiul, demonstrează succesul proiectului, chiar dacă acesta este deschis următoarelor intervenții propuse.”
O lecție care poate folosi și orașului
Pentru amenajarea spațiilor verzi, Consiliul Local a aprobat o contribuție de maximum 156.500 de lei, inclusiv TVA: irigații pe aproximativ 300-400 de metri pătrați, plante și materiale necesare. Suma nu reprezintă costul total al proiectului, la care sunt implicați și alți parteneri.
Primăria organizează achizițiile și plătește lucrările pe care le-a contractat, iar investiția este predată apoi Universității.
Este o colaborare neobișnuit de directă între cei care administrează orașul și cei care pregătesc profesioniștii ce îl vor proiecta. Curți școlare, spații dintre clădiri, suprafețe betonate: și în alte locuri din Oradea se pune problema cum poate intra vegetația și cum poate fi folosită apa de ploaie.
Nu există încă un program anunțat pentru preluarea soluțiilor din această curte, dar parteneriatul prevede colaborări între studenți, specialiști și administrație.
„Prin faptul că studenții, precum și orădenii au un exemplu concret de bună practică a conversiei și folosinței unei astfel de incinte, o parcare gri, cu funcțiune anterior conflictuală, transformată într-o piațetă verde și laborator viu accesibil studenților, se aduce un aport vieții orașului privind calitatea vieții, putând fi luat ca un model pentru amplasamente similare”, consideră Hanga-Fărcaș.
Ea vede în intervenția de dimensiuni reduse mai ales un câștig pentru mentalitatea tinerilor care vor proiecta, în viitor, spațiile construite ale altora.
Curtea nu devine automat parc public: facultatea este deschisă evenimentelor comunității, dar nu a anunțat acces permanent.
Potrivit Ioanei Francesca Hanga-Fărcaș, amenajarea a fost concepută pentru a necesita cât mai puțină îngrijire, iar Primăria s-a angajat, în cadrul parteneriatului, să se ocupe de întreținerea spațiilor verzi.
De acum, curtea va fi testată zilnic de cei care o folosesc: plantele trebuie să reziste, aleile să funcționeze, întâlnirile să-și găsească locul. Iar studenții vor avea în față un proiect pe care nu-l pot îmbunătăți doar corectând desenul: schimbările vor trebui să funcționeze în realitate.
Citiți principiile noastre de moderare aici!