La doar 13 ani, Carla Maria Ardelean vorbește despre literatură, filozofie și educație cu o maturitate care surprinde. Elevă în clasa a VI-a la Colegiul Național „Onisifor Ghibu” din Oradea, ea a reușit în acest an să obțină locul I pe țară la Concursul Național de Limba și Literatura Română „Ionel Teodoreanu” de la Iași și locul al II-lea la concursul național de educație juridică „Be Legal! Be Cool!”.

Performanțele vin după un parcurs construit pas cu pas. Anul trecut a participat la Olimpiada Națională de Limba și Literatura Română și la etapa națională a Concursului de educație juridică, iar anul acesta a obținut și locul al III-lea pe țară la Concursul de limba engleză „Speak Out!”, secțiunea Creative Writing. Pentru Carla rezultatele sunt însă doar o parte a poveștii. În spatele lor se află sute de ore petrecute citind, scriind și încercând să înțeleagă lumea prin intermediul cărților.

Literatura ca formă de libertate

Dintre toate rezultatele obținute în ultimul an, cel mai mult a emoționat-o premiul de la Concursul național de limba română.

„La juridică am investit foarte multă muncă și disciplină și aveam speranța că eforturile mele vor fi răsplătite. La română am avut însă sentimentul că este evaluată o parte mult mai intimă a personalității mele. Ceea ce m-a emoționat a fost faptul că mi-a fost recunoscută tocmai dimensiunea artistică a gândirii, cea pe care nu mulți au reușit să o certifice. Pentru cineva care trăiește literatura ca pe o formă de libertate spirituală, o asemenea validare are o valoare inestimabilă. Într-un fel, am simțit că toate orele petrecute citind și scriind și-au găsit, în sfârșit, confirmarea”, spune eleva.

Pasiunea pentru literatură nu a apărut întâmplător. Carla vorbește cu recunoștință despre profesoara sa de limba și literatura română, diriginta Diana Laslău, pe care o consideră omul care i-a schimbat modul de a privi cărțile.

„Dacă astăzi sunt îndrăgostită de cărți, de interpretare și de frumusețea gândirii este pentru că am avut privilegiul de a fi eleva doamnei Diana Laslău. Nu este doar profesorul pe care îl admir cel mai mult, ci și unul dintre oamenii față de care simt cea mai mare afecțiune și recunoștință. Mi-a arătat cât de frumos poate fi să prețuiești literatura și să vezi în ea mai mult decât o disciplină școlară”, afirmă Carla, pentru care pregătirea pentru concursurile de limba română nu înseamnă memorare și acumulare mecanică de informații.

„Cred că interpretarea autentică se naște din dialogul dintre cititor, text și autor. Încerc mereu să caut semnificații care depășesc prima impresie și să înțeleg ceea ce se ascunde dincolo de cuvinte. Acesta este exercițiul care mă ajută cel mai mult”, explică adolescenta.

În afara lecturilor școlare, preferă literatura cu profunzime psihologică și cărțile care ridică întrebări dificile. Printre autorii săi preferați se numără Dostoievski, Mircea Eliade, Albert Camus, Emil Cioran și Friedrich Nietzsche. Într-o generație despre care se spune adesea că trăiește cu ochii în telefon, Carla nu vede tehnologia ca pe un adversar, dar nici ca pe o concurență cu experiența oferită de lectură. Folosește și ea rețelele sociale și telefonul mobil, însă spune că niciun ecran nu îi oferă ceea ce găsește într-o carte.

„Nu cred că este vorba despre o disciplină extraordinară. Pur și simplu am găsit în cărți ceva ce mă captivează mult mai mult decât orice ecran. Desigur, folosesc și eu telefonul, cine nu o face în ziua de azi? Dar literatura îmi oferă liniștea de a mă pierde într-o idee, în interiorul meu, pentru ore întregi, ceva ce mediul digital nu mi-ar putea pune niciodată la dispoziție. Lectura, pentru mine, nu este o obligație, ci o formă de libertate”, spune eleva.

Deși recunoaște că școala și temele îi ocupă o mare parte din timp, încearcă să își păstreze loc pentru lectură și spune că petrece, în medie, aproximativ șase ore pe săptămână citind.

Între drept, literatură și visul de a schimba lumea

La prima vedere, literatura și educația juridică par domenii foarte diferite. Însă pentru Carla, legătura este evidentă.

„Atât literatura, cât și juridica au în centrul lor omul. Literatura explorează emoțiile, motivațiile și conflictele umane, iar dreptul încearcă să găsească soluții echitabile pentru acestea. Lectura m-a ajutat să îmi dezvolt empatia și să înțeleg mai bine diversitatea perspectivelor. Consider că nu poți înțelege societatea fără să înțelegi oamenii care o alcătuiesc, iar literatura este una dintre cele mai revelatoare căi către această înțelegere”, explică eleva.

Interesul pentru lumea legii a apărut din fascinația pentru ideea de dreptate și pentru responsabilitatea pe care o presupun deciziile luate într-o sală de judecată.

„O perioadă am visat să devin judecătoare. Mă fascina complexitatea acestei profesii și faptul că poți influența destine prin deciziile pe care le iei. Educația juridică rămâne un domeniu care mă va atrage mereu, indiferent de direcția pe care o voi urma în viitor”, spune Carla.

Privind în urmă, recunoaște că cel mai dificil adversar nu au fost concurenții, ci propriile îndoieli.

„Au existat momente în care m-am întrebat dacă sunt suficient de bună și dacă merită tot efortul. Am reușit să depășesc aceste gânduri amintindu-mi de ce fac totul: din iubire. Sprijinul familiei și încrederea doamnei diriginte mi-au demonstrat adevărata mea valoare înainte ca orice clasament să o facă”, mărturisește adolescenta.

Dacă ar putea schimba un singur lucru în sistemul de educație din România, ar pune accentul pe creativitate și gândire critică.

„Mi-aș dori o școală în care întrebările să fie la fel de apreciate ca răspunsurile, iar curiozitatea să fie la fel de cultivată ca performanțele. Societatea are nevoie, în primul rând, de oameni care știu cum să gândească, nu doar ce să gândească”, afirmă Carla.

Deși în copilărie visa să devină medic, iar mai târziu judecătoare, astăzi este atrasă tot mai mult de mediul universitar.

„Am înțeles că transformarea unei societăți începe prin educație. Astăzi mă atrage tot mai mult cariera de profesor universitar de literatură și filozofie, iar visul meu este să predau într-o zi la o universitate prestigioasă din Statele Unite sau din Marea Britanie. Chiar dacă trec printr-o perioadă firească de căutări, sunt sigură de un singur lucru: indiferent către care profesie mă voi îndrepta, îmi voi urma inima”, conchide Carla Maria Ardelean.