Subiectul abuzurilor sexuale din mediul universitar a revenit în atenția publică în ultimii ani, după mai multe investigații jurnalistice și cazuri care au implicat profesori cunoscuți din universități prestigioase.

În încercarea de a oferi victimelor instrumente mai eficiente de protecție și de raportare, Guvernul și Ministerul Educației au modificat în anul 2025 regulile după care funcționează comisiile de etică universitară. Noile prevederi obligă universitățile să analizeze inclusiv sesizările anonime și să sesizeze organele de urmărire penală atunci când există suspiciuni privind infracțiuni precum hărțuirea sexuală, agresiunea sexuală sau folosirea abuzivă a funcției în scop sexual.

Sesizările anonime devin obligatoriu de analizat

Primul act normativ este Hotărârea Guvernului nr. 952/2025, semnată de premierul Ilie Bolojan și publicată în Monitorul Oficial nr. 1051 din 14 noiembrie 2025. Prin această hotărâre au fost introduse două alineate noi în Codul-cadru de etică și deontologie universitară.

Una dintre cele mai importante modificări stabilește că sesizările anonime privind hărțuirea pe criteriu de sex sau hărțuirea morală trebuie analizate de comisiile de etică universitară. Până atunci, lipsa datelor de identificare ale persoanei care reclama faptele putea conduce la respingerea sesizării. Totodată, dacă în urma analizei există indicii că faptele ar putea constitui infracțiuni de hărțuire sexuală, agresiune sexuală sau folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, comisia de etică este obligată să informeze conducerea universității pentru sesizarea organelor de urmărire penală. La scurt timp a urmat Ordinul nr. 6882/2025, semnat de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, publicat în Monitorul Oficial nr. 1169 din 17 decembrie 2025. Acesta a modificat Regulamentul-cadru de funcționare al comisiilor de etică universitară.

Noile prevederi stabilesc că sesizarea organelor de urmărire penală nu suspendă analiza internă a cazului. Cu alte cuvinte, chiar dacă există o anchetă penală, universitatea trebuie să continue propria cercetare disciplinară și etică. De asemenea, regulamentul reia obligația analizării sesizărilor anonime privind hărțuirea sexuală sau morală. Pe scurt, noile reglementări introduc trei obligații majore: sesizările anonime trebuie analizate, suspiciunile de infracțiuni trebuie trimise către organele judiciare, iar ancheta internă nu poate fi blocată de existența unui dosar penal.

Majoritatea universităților nu au preluat modificările

Pentru a vedea în ce măsură noile prevederi au fost puse în practică, ANOSR a analizat documentele oficiale ale tuturor celor 52 de universități de stat din România. Colectarea datelor s-a desfășurat între 11 martie și 24 mai 2026. Concluziile sunt departe de a indica o mobilizare rapidă a mediului universitar.

Potrivit studiului, 35 de universități, adică 67,3%, nu și-au modificat Codul de etică și deontologie universitară, după apariția noilor reglementări. În cazul regulamentelor de organizare și funcționare a comisiilor de etică, situația este și mai slabă: 37 de universități, reprezentând 71,2% din total, nu au introdus prevederile legislative în propriile documente. Autorii studiului subliniază că legislația nu stabilește un termen-limită explicit pentru actualizarea documentelor interne. Cu toate acestea, ANOSR consideră că, având în vedere importanța modificărilor și principiul aplicării imediate a legii noi, universitățile ar fi trebuit să facă aceste modificări în cel mai scurt timp. În ceea ce privește prevederea referitoare la acceptarea sesizărilor anonime, doar 14 universități din cele 52 analizate au preluat integral articolul, în timp ce 37 nu au introdus deloc această obligație.

Universitatea din Oradea se află pe lista instituțiilor care au preluat modificările legislative, alături de instituții precum Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Transilvania” din Brașov sau Academia de Studii Economice din București. În schimb, printre universitățile care nu au introdus modificările se regăsesc nume importante din sistemul universitar românesc, precum Universitatea din București, Politehnica București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu sau Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

„Legea nu se discută, se aplică”

Rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. Constantin Bungău, afirmă că instituția a implementat prevederile legislative și că sesizările anonime sunt luate în considerare.

„Noi am respectat cadrul legal și dăm curs și sesizărilor anonime care vizează astfel de situații, dacă vor fi. Am elaborat la nivelul universității un document, o procedură care este vizibilă pe site-ul instituției și care respectă cadrul legal”, a declarat rectorul.

Acesta consideră că existența unei sesizări anonime nu afectează automat imaginea universității și îi încurajează pe studenți să reclame eventualele abuzuri.

„Nu doar universitatea va rezolva această sesizare. Fiind o sancțiune pe zonă penală, se vor anunța organele competente pentru soluționarea corectă”, spune Constantin Bungău.

Potrivit rectorului, existența unei anchete penale nu exclude adoptarea unor măsuri administrative imediate: „În primul rând stopezi relaționarea dintre posibilul suspect și posibila victimă până la soluționarea cazului. Sunt măsuri specifice care se aplică de la caz la caz”. Universitatea din Oradea a desfășurat și acțiuni de informare în rândul studenților.

„Există informații postate în campus și asociațiile noastre studențești au discutat aceste lucruri în întâlnirile pe care le-au avut cu studenții”, a mai precizat rectorul.

Scandalurile care au schimbat regulile

Modificările legislative nu au apărut din neant. În ultimii ani, mai multe investigații jurnalistice și anchete universitare au scos la iveală cazuri grave de abuz sexual.

La începutul anului 2024, Rise Project a lansat „Harta abuzului și hărțuirii în școlile și universitățile din România”, o bază de date care reunește cazurile ajunse în instanță între 2017 și 2023, dar și numeroase situații relatate în presă sau semnalate prin proiectul „Catedra de abuz”. Harta include în prezent 268 de cazuri și peste 150 de mărturii primite de la elevi și studenți din întreaga țară. La rândul său, Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) a solicitat universităților date privind hărțuirea sexuală.

Din cele 76 de universități care au răspuns, 22 au raportat existența unor astfel de cazuri. Potrivit CEMU, victimele au fost preponderent femei, atât din rândul studentelor, cât și al personalului didactic. Printre cele mai cunoscute scandaluri se numără cazul sociologului Alfred Bulai, profesor la SNSPA, acuzat de foste și actuale studente de comportamente cu conotații sexuale și abuzive. Acuzațiile au determinat suspendarea sa din activitățile didactice pe perioada verificărilor interne.

Un alt caz a fost cel al șefului de lucrări Corneliu Gașpar, de la Universitatea de Științele Vieții din Iași. Comisia de Etică a decis destituirea acestuia din funcțiile didactice și de cercetare după acuzații care au inclus viol, condiționarea notelor de favoruri sexuale și alte comportamente cu tentă sexuală. De asemenea, sociologul Marius Pieleanu a fost acuzat de mai multe femei de abuzuri sexuale. Cazurile au readus în discuție capacitatea universităților de a identifica și sancționa comportamentele abuzive. Iar analiza ANOSR sugerează că, deși legislația a fost modificată, o mare parte din sistemul universitar românesc încă nu s-a grăbit să își adapteze propriile mecanisme de protecție. Faptul că legea există nu garantează protecția victimelor. Testul adevărat va începe abia atunci când universitățile vor trebui să aleagă între liniștea instituțională și siguranța celor care învață în interiorul ei.