Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal a vernisat vineri, 8 septembrie, Trienala internațională de pictură a Euroregiunii Carpatice „Pătratul de argint”, ediția 2021. Expoziţia a fost organizată de Galeria de Artă Modernă din Przemyśl (Polonia) și Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea.

Trienala internaţională de pictură a Euroregiunii Carpatice „Pătratul de argint” este o întâlnire a artiștilor din aceeași regiune carpatică, respectiv cinci țări: Polonia, România, Slovacia, Ucraina şi Ungaria, cu scopul de a promova tendințele actuale în domeniul picturii contemporane.

Trienala a ajuns la a unsprezecea ediţie şi este organizată de Galeria de Artă Modernă din Przemyśl (Polonia), începând cu anul 1994.

„Sunteţi în faţa unui eveniment pe care l-am putea numi generic «incubator» de idei, de exprimări plastice, de moduri în care evoluează limbajul vizual în spaţiul transcarpatic şi în acelaşi timp un incubator de confruntări între diferiţi artişti care apelează mai mult sau mai puţin la diverse paradigme de limbaj vizual care funcţionează în prezent în aria europeană, şi în aria transcarpatică în speţă”, a spus în deschidrea expoziţei Cornel Abrudan, şeful secţiei de Artă a Muzeului Ţării Crişurilor.

[eadvert]

Expoziţie cu tradiţie

Prezent la vernisaj, artistul Andrzej Cieszyński, noul director al Galeriei din Przemyśl, a mulţumit mai întâi pentru cooperarea de foarte mulţi ani, din 2003 cu Muzeul Ţării Crişurilor şi cu Aurel Chiriac, care a fost şi curator pentru România al Trienalei. „Această expoziţie a început acum 30 de ani, are o tradiţie îndelungată. Scopul nostru princial continuă să fie acela de a monitoriza, promova şi în acelaşi timp documenta munca artiştilor din acest spaţiu”, a spus Andrzej Cieszyński făcând un scurt parcurs al evoluţiei acestei manifestări artistice.

„De-a lungul secolelor aici s-a conturat o istorie comună, coexistând mai multe grupuri naţionale, religioase şi culturale. Nu au lipsit nici tensiunea şi evenimentele uneori cu adevărat deamatice, dar şi cooperarea şi toleranţa reciprocă. Nu vom schimba trecutul, dar viitorul nostru comun este o oportunitate unică şi în acelaşi timp o provocare şi o şansă pentru noi toţi”, a spus noul director, care a precizat că trienala „Pătratul de argint” este astăzi cea mai importantă expoziţie internaţională de artă contemporană din această parte a Europei organizată sub auspiciile Preşedintelui Republicii Polone, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi al primarului oraşului Przemyśl dar şi al celor mai importante galerii de artă poloneze din regiunile Rzeszów, Przemyśl şi Kielce.

Darius Martin, muzeograf al Secției de Artă, a subliniat faptul că la artiştii prezenţi în expoziţie se observă o omogenitate de interese tematice, care se reflectă şi în abordările stilistice. „Teme ca incertitudinea, probabilitatea, teritoriul, dialogul, coabitarea, interiorul, efemerul, intrusul şi fragmentarea sau transformarea domină majoritatea operelor expuse. Artiştii trienalei adoptă o poziţie de rezistenţă prin reflecţie şi interiorizare, fără stridenţa sau militantismul curentelor din arta contemporană mainstream”, a spus muzeograful.

O colaborare care dă roade

Criticul de artă Aurel Chiriac a ţinut să puncteze câteva repere din parcursul acestui eveniment şi al parteneriatului dintre Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal şi Janusz Cywicki, cel care a pus bazele acestei manifestări artistice în 1994 fiind directorul bienalei, şi ulterior trienalei, şi apoi cu Andrzej Cieszyński.

Aurel Chiriac a amintit că există un concurs lansat de trienală la care se poate înscrie orice artist din arealul transcarpatic. La această ultimă ediţie au fost înscrişi în jur de 150 de artişti. România a fost reprezentată prin artiştii plastici: Gabriela Bohnstedt Gavrilaş, Teodora Laura Ghinea, Gabriela Luciana Kiraly, Adriene Greti Papiu, Nicolae Suciu și Mihaela Tătulescu. Un juriul polonez a făcut selecţia lucărilor, rămânând în concurs 111, care au fost apoi jurizate de un juriu internaţional care a acordat premiile.

Legat de specificul acestei trienale, Aurel Chirac a menţionat faptul că această trienală, când a fost lansată, a pornit de la ideea că trebuie să existe o dimensiune comună, pătratul de 1×1 metru pornind de la cele patru ţări care au fost la început şi au generat trienala: Polonia, Slovacia, Ucraina şi Ungaria. În 2003 a intrat şi România datorită şi contribuţiei colegilor de la Muzeul Déri din Debreţin, de atunci ţara noastră participând la fiecare ediţie constant.

Din 2003 până în 2021 România a fost premiată frecvent, Aurel Chiriac amintind de artistul plastic Aurel Roşu care în 2003 şi 2009 a luat premiu, apoi a fost premiat şi Florian Heredea, la această ediţie a fost premiată Mihaela Tătulescu, şi l-a pomenit în mod special pe Teofil Ştiop care „a încununat această participare românească” prin faptul că lucrarea lui a fost premiată cu premiul I şi se află în patrimoniul statului polonez, la Varşovia, în colecţia Muzeului de Artă Contemporană al Parlamentului Poloniei.

 

„Există o recunoaştere serioasă a artei româneşti şi a artiştilor plastici români, care cred eu, sunt iubiţi. Am avut şi expoziţii organizate. Gabriela Bohnstedt Gavrilaş a avut o expoziţie de printuri, Titiana Marcu a avut o expoziţie de icoane, Vioara Bara a avut expoziţie şi alţii. Această colaborare, vedeţi, dă roade.”, a spus Aurel Chiriac.

A amintit şi faptul că istoricul şi criticul de artă slovac Peter Markovic este curatorul trienalei. Tema acestei ediții a fost „Cât de ciudată este această lume”, ce conturează problemele actuale ale Europei, a pierderii identității sub stindardul golirii intelectuale și a crizei de conștiință. „Cicatricele lumii contemporane sunt ecoul unui requiem sumbru al crizei spiritului european. Viziunea sfârşitului, printr-o stagnare structurală şi sistemică, a înlocuit starea prezentă, care s-a trezit într-o imprevizibilă dinamică a proceselor. Ideile escatologice, receptate emoțional şi simțite neobişnuit de intens sunt o reacție la ruinarea tradiției cultural europene, în plină desfăşurare, şi reprezintă o reflexie a timpurilor ciudate pe care le trăim”, afirmă curatorul Trienalei, Peter Markovic lansând întrebările: „Oare conceptul identităţii europene există? Există spirit european? Care este ideea de a fi european?”.

Aurel Chirac, curatorul pentru România al Trienalei, a remarcat la final că descoperim în această expoziţie lucrări care se bazează pe cele două tradiţii ale secolului XX: pictura abstractă şi pictura figurativă. În acelaşi timp, expoziţia oferă o altă înţelegere a artei, spune criticul, reflectarea ambiguă şi neclară a realităţii prezentată cu diverse convenţii picturale. Publicul va putea vizita expoziția până în 8 octombrie 2023.