Având ca scop reducerea pierederilor de caldura, vom adopta o forma cit mai regulata a cladirii, urmarind sa reducem suprafetele prin care cladirea cedeaza energie. Sigur ca nu vom opta pentru forma sferica, ci pentru una cit mai aproape de cea paralelipipedica, cu cit mai putine colturi si muchii. Forma cladirii nu va fi nici foarte alungita si nici nu va prezenta multe intrinduri sau accente. Indicatorul pe care il urmarim aici este raportul dintre aria laterala si volumul cladirii. Aceste constringeri pot constitui provocare pentru arhitecti.
In vederea utilizarii cit mai bune a radiatiei solare in timpul iernii, proiectantul va asigura orientarea spre sud si va cauta sa evite umbrirea casei de catre alte cladiri sau de vegetatie abundenta.
Izolatia
In mod firesc, primul aspect al eficientei energetice este acela de a nu pierde caldura prin transfer termic. O anvelopa termica de 10 cm este o gluma, nu izolatie. E utila cel mult pentru a fi suport pentru tencuiala nobila. Sigur ca fortez putin dar pentru a atinge performante energetice avem nevoie de izolatii care sa reduca sensibil transferul termic intre cladire si mediul exterior. Grosimea de 30cm de polistiren nu este exagerata la pereti sau 40 cm la acoperis. De asemenea, e necesar sa izolam toata talpa fundatiei; din nou, grosimi ale izolatiei de 20-25cm nu sint rare. Stabilrea grosimii corecte a izolatiei o va face proiectantul, cu ajutorul programului PHPP. Un alt aspect important il constituie continuitatea izolatiei, intreruperea acesteia nefiind justificata sub nici un motiv. In cazul reabilitarilor termice, acolo unde nu exista posibilitatea interventiei cu izolatie sub fundatie, evident, se izoleaza planseul si, inclusiv peretii subsolului, pe o fisie de 1m, in jos.
Eliminarea puntilor termice
Continuitatea izolatiei este similara cu evitarea puntilor termice. Nu este permis sa strapunga nimic anvelopa termica. Daca dorim un balcon, trebuie sa alegem o solutie prin care intrerupem placa de beton cu piese speciale, care transfera eforturile dar nu si caldura sau, construim alaturat o structura de sine statatoare, adiacenta cladirii. Pe linga puntile termice structurale, despre care am vorbit pe scurt, mai sus, distingem puntile termice geometrice, de exemplu colturi ale cladirii. Bilantul termic este atit de fin, incat chiar si diblurile cu care fixam polistirenul trebuie sa fie din materiale care nu conduc caldura, plastic, de exemplu. Proiectantul va face verificarea puntilor termice, nefiind acceptate cele ce depasesc valoarea limita.
Ferestre passive house si castig solar
Daca anvelopa opaca a cladirii trebuie sa fie foarte bine izolata, aceleasi performante trebuie impuse si ferestrelor. Trei foi de sticla si gaz inert, obligatoriu. De fapt, aici speculam un echilibru extrem de delicat: o izolatie termica performanta, respectiv o permeabilitate ridicata la radiatia solara, care de fapt este aportul energetic al ferestrelor la incalzirea casei. Proiectarea se conduce de asa maniera incit energia solara directa astfel cistigata sa fie mai mare decit pierderea de caldura pe intregul sezon de incalzire. Pe perioada de vara, cind soarele este foarte puternic, geamul trebuie umbrit, pentru a se putea asigura confortul si a se evita suparincalzirea.
Ventilatie cu recuperare de caldura
Climatul interior perfect inseamna temperatura si umiditate optime, respectiv aer curat cu continut scazut de noxe si bioxid de carbon. In conditiile in care, prin deschiderea ferestrelor aerul proaspat intra in casa de 2-4 ori pe zi, adica in salturi, nu se poate asigura o calitate constanta a climatului interior, nemaivorbind despre pierderile masive de caldura. Ventilatia controlata cu recuperare de caldura asigura aportul constant de aer proaspat si eliminarea celui viciat. Exhaustarea aerului uzat se face din bucatarie, bai si wc-uri, iar aerul proaspat intra in incaperile de locuit: dormitoare, living, sufragerie; celelalte incaperi fiind de tranzit. Responsabila pentru aceasta este instalatia de ventilatie cu recuperare de caldura, formata din priza de aer si conducta de refulare exterioare, echipamentul central cu schimbator de caldura aer-aer si cele doua retele de conducte ce duc aerul inspre camere, respectiv aspira aerul din incaperile utilitare. Conform standardului passive house, este permisa cuprinderea in proiect a unui aparat HRV cu randamentul de cel putin 75%. Sarcina proiectantului este aceea de a dimensiona corect aparatul, sistemul de conducte, anemostatele si volumele de aer ventilat din fiecare incapere.
Etanseitate
Este esential ca ventialatia sa se realizeze prin sistemul descris mai sus, pentru ca doar energia continuta de aerul exhaustat prin HRV poate fi recuperata. Sigur ca nu se interzice deschiderea ferestrei, insa trebuie inteles ca energia ce iese pe fereastra odata cu aerul, nu mai poate fi recuperata. Astfel, trebuie sa ne asiguram ca anvelopa cladirii este etansa si nu exista fisuri sau crapaturi, greseli de executie la tocuri sau tavane, astfel incit casa “sa nu ia aer fals”. Evidentierea stratului etans se face in momentul proiectarii si este important ca acesta sa fie continuu. Pe parcursul executiei se face testul de etanseitate cu aparatul Blower Door.
PHPP
Pachetul de proiectare este un instrument elaborat dar nu extreme de comlicat, care intruneste aspectele cu impact energetic asupra cladirii. Introduce datele climatice ale amplasamentului, calculeaza coeficientii de transfer termic ai peretilor si ale celorlalte elemente. Aportul solar al ferestrelor vs pierderea de caldura se realizeaza intr-o foaie de calcul dedicata, iar alegerea si dimensionarea HRV, tinind cont de masuratorile de etanseitate, se face tot in cadrul programului. In final proiectantul va elabora un raport energetic, care va fi urmarit pe durata executiei si va sta la baza certificarii cladirii.
Constantin Jurca
CPHD
proiectant autorizat de case pasive
Advertorial!
Citiți principiile noastre de moderare aici!