Trecerea la achiziții sezoniere a generat economii reale
Una dintre temele centrale ale raportului a fost utilizarea acordurilor-cadru pe patru ani pentru achiziția de produse alimentare. Managerul spitalului a explicat că această formulă, deși permisă de legislație, s-a dovedit în timp dezavantajoasă.
„În momentul în care faci un acord-cadru pe patru ani, furnizorii își calculează prețurile estimativ pentru următorii patru ani. Dacă ai un an agricol prost sau fluctuații de piață, ajungi să plătești mai mult decât prețul real”, a declarat Gheorghe Carp. Potrivit acestuia, „după trei ani ajungeam să plătim mai scump decât era normal, dar contractul ne obliga”.
În aceste condiții, conducerea spitalului a decis să treacă la achiziții sezoniere.
„Toamna, când cartofii și legumele sunt cele mai ieftine, le putem cumpăra la un preț corect. Curtea de Conturi, teoretic, ne-a dat dreptate pe acest aspect”, a precizat managerul. El a arătat că această strategie a generat economii concrete: „Diferența a fost de aproximativ 54.000 de lei pe an, adică aproape 10.000 de euro. Asta a fost economia reală”.
Referitor la pragul valoric de 270.000 de lei menționat în raport, Gheorghe Carp a explicat că problema a fost una de încadrare a produselor.
„Dacă legumele, cartofii și zarzavaturile erau tratate separat, nu se depășea niciun plafon. Dar au fost puse toate la un loc și de aici a apărut interpretarea”, a afirmat managerul spitalului.
Un alt capitol analizat a vizat achizițiile de medicamente. Managerul spitalului a respins ideea unor achiziții nejustificate.
„Nu poți băga în aceeași categorie un analgezic, un antibiotic și un antiinflamator. Sunt lucruri diferite, cu regimuri diferite de achiziție”, a declarat dr. Gheorghe Carp, adăugând că „este o practică aplicată de peste 20 de ani în sistemul sanitar”.
Transparența procedurilor și clauza suspensivă pentru aparatură
În ceea ce privește transparența procedurilor, conducerea spitalului susține că toate achizițiile au fost publice și verificabile.
„Toate achizițiile la care se face referire au fost publicate. Am fost transparenți, am permis accesul producătorilor și firmelor mici, nu am ales pe nimeni din catalog și nu au existat preferințe”, a subliniat managerul.
Curtea de Conturi a analizat și utilizarea procedurilor cu clauză suspensivă pentru achiziția de aparatură medicală, o practică justificată, potrivit lui Gheorghe Carp, de modul în care sunt alocate fondurile.
„De multe ori ni se anunță alocări de bani în octombrie sau noiembrie. O procedură de achiziție poate dura o lună sau mai mult. Dacă nu ai procedura pregătită, pierzi banii. Clauza suspensivă ne permite ca, în momentul în care se alocă fondurile, să putem achiziționa rapid și să avem echipamentele instalate și funcționale”, ne-a declarat dr. Gheorghe Carp.
Managerul spitalului a ținut să clarifice și situația financiară a unității, subliniind că Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea se află într-o poziție solidă, rar întâlnită în sistemul sanitar românesc.
„Spitalul are un excedent financiar de aproximativ 18 milioane de euro. Foarte puține spitale din țară pot spune același lucru”, a declarat Gheorghe Carp.
Acesta a explicat că eventualele dezechilibre contabile semnalate punctual sunt temporare și generate de întârzierile la decontările din programele naționale de sănătate.
„Noi facem achizițiile, dar banii de la Casa de Asigurări sau de la Ministerul Sănătății vin uneori cu întârzieri de trei-patru luni. Asta creează un decalaj contabil, nu un deficit real”, a precizat managerul.
În concluziile auditului, Curtea de Conturi nu a identificat deficite majore sau încălcări grave ale legalității, observațiile vizând în principal proceduri administrative și necesitatea adaptării acestora la modificările legislative recente. Mai mult, managerul spitalului susține că măsurile dispuse au fost deja îndeplinite.
„Nu s-a constatat niciun prejudiciu major. Sunt recomandări care trebuie implementate și pe care ni le-am asumat. Am depus toate documentele și dovezile necesare. Urmează etapa de follow-up, în care Curtea va verifica implementarea recomandărilor”, a spus dr. Gheorghe Carp.
Termenul de conformare este 25 februarie 2026, iar spitalul a depus deja documentele justificative, urmând etapa de follow-up.
Perspectivele pentru 2026
Dincolo de aspectele administrative, managerul a vorbit și despre perspectivele Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea. Pentru anul 2026 sunt programate finalizarea lucrărilor de reabilitare și eficientizare energetică, continuarea construcției Spitalului de Boli Infecțioase și derularea unor proiecte europene majore, câștigate de unitatea medicală pe poziții fruntașe la nivel național. Printre acestea se numără proiecte pentru politraumă, oncologie, cardiologie și neurologie intervențională.
„Spitalul nu este perfect, dar s-a schimbat enorm. Astăzi putem trata pacienți care, în urmă cu câțiva ani, nu aveau nicio șansă la Oradea. Intervențiile minim invazive și echipele multidisciplinare salvează sute de vieți”, a concluzionat dr. Gheorghe Carp, subliniind că observațiile Curții de Conturi trebuie privite ca instrumente de corecție administrativă, nu ca sancțiuni asupra actului medical.
Trimite articolul
XLa mizeria asta decspital conteaza banii, profitul, economia. Nu conteaza calitatea actului medical. Medici zero, cadre medicale arogsnte fara empatie. Bine ca facem economie
Mare noroc are bihorul cu partidul de oportuniști din care provine acest Carp.
Cel pentru care a fost reinventat judeteanul. Iar apoi, daca tot era pensionar, cel pentru care s-a organizat trecerea managementului către o firmuliță de apartament.
Activitatea firmulitei (MARGOBRINI SRL) spune totul: 1 angajat, activa din 2022… Ce mai, chiar merita sa preia managementul judeteanului, cu 0 experiența, dar cu un membru de partid de nădejde.
Dar asta-i Oradea: plin de personaje greu de pensionat 🙂 ca si la primărie, vezi pe la urbanism.