Reducerea facturilor lunare la RER, respectiv alinierea la pretențiile naționale de selectare a gunoiului pe haldă sunt scopurile asumate de către inițiatorii proiectului-pilot „Compostează – Economiseşte – Protejează”, Asociația Bihorul Civic și Eco Bihor. Prima întâlnire cu orădenii din Cartierul Tineretului a avut loc săptămâna trecută, iar următoarele sunt anunțate pentru 22 septembrie şi 5 octombrie.

[eadvert]

Optimismul de start al inițiatorilor s-a moderat după primul contact cu publicul din cartier, când interesul concitadinilor nu a fost chiar pe măsura așteptărilor. „La prima întâlnire am fost puțin dezamăgiți, au fost doar 10 sau 12 persoane. Noi am primit de la Eco Bihor 100 de compostoare, sper să le dăm pe toate anul acesta. Până acum am dat 20”, ne-a spus Vasile Dumitriu, reprezentant al ONG-ului. Scopul final al proiectului este dezvoltarea unei comunități „Zero Waste” în Cartierul Tineretului. Compostoarele au fost primite de la Consiliul Județean, care le avea achiziționate dar nefolosite, în contul unui proiect al ADI Ecolect.

„În primul rând dorim să conştientizăm cetăţenii cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor menajere din gospodării. Separând resturile vegetale de gunoiul menajer, se poate reduce considerabil volumul de deşeuri ce ajunge la groapa de gunoi a oraşului, dar şi factura la salubritate a familiei. Avem trei avantaje: protejăm mediul, producem îngrăşământ natural şi reducem factura la salubritate. Din calculele noastre, se vor economisi în jur de 15-20.000 de lei într-un an pe tot cartierul şi va fi trimis mai puţin deşeu la groapa de gunoi, cu până la 140 de tone”, mai transmite el.

La nivelul unei familii cu doi sau trei copii, care scoate pubela maro cam de două ori pe lună, „anularea” fracției de gunoi biodegradabil poate însemna un economie de circa 1/3 din factura pentru gunoi, undeva la 20-30 de lei.

Echipamente necesare

Compostarea gunoiului biodegradabil în gospodărie presupune un minimum de echipament: compostorul, malaxorul și tocătorul, pentru cei care nu doresc să mărunțească de mână deșeurile biodegradabile. În contul proiectului, compostorul de 330 litri se distribuie gratuit, cu condiția unor raportări periodice către o aplicaţie de pe situl Asociaţiei Bihorul Civic, a cantității de deşeuri adăugată.

„Acest compostor nu face minuni, noi va trebui să îi acordăm timp și atenție: să mărunțim deșeurile în bucăți de maximum 2-3 centimetri, iar o dată la două zile să le amestecăm. Cine vrea să composteze trebuie să renunțe la comoditatea pe care o are azi”, transmite directorul Eco Bihor, Pásztai Zoltán.

Proiect comunitar

„Noi am început experimentul în Cartierul Tineretului, pentru că aici este o comunitate de oameni mai tineri, mai deschiși la noutăți. În funcție de rezultate, se poate extinde și-n alte cartiere, dar numai în zonele cu case. Pe lângă distribuirea compostoarelor și intructajul de compostare, noi facem și educație despre selectarea corectă a deșeurilor. În Cartierul Tineretului și în alte zone din oraș, foarte mulți orădeni au primit amenzi pentru gunoi, iar asta arată că lumea nu știe cum să facă selectarea pe fracții”, mai spune Dumitriu.

Proiectul a ajuns în Oradea după un demers educativ similar, desfășurat la Salonta, adresat elevilor. „Am lucrat cu Eco Bihor pentru că ei au în fond o experineță de 12 ani în transformarea în compost a gunoiului menajer. Lucrând cu ei, am aflat că în jur de 50% din ce depun orădenii pe haldă este gunoi biodegradabil. Dacă s-ar selecta corespunzător, ar scădea mult cantitățile depuse”, consideră Dumitriu.

Selectare defectuoasă, amenzi garantate

– rata de reciclare de azi în Oradea este de 20%

-pentru anul 2023 ar trebui atinsă o rată de 60%, pentru ca în 2025 şi 2030 să se ajungă la 70%, respectiv 90% reciclare.

„În anii trecuţi am plătit penalităţi mari, de milioane de euro. Până în 2020, totalul banilor vărsaţi către AFM a depăşit cifra de 5,7 milioane de euro. În momentul de față, abia depășim cifra de 20%. Pentru diferența de țintă nerealizată, Oradea continuă să verse anual către AFM penalități de milioane de lei”, transmit inițiatorii proiectului. JB – C.GH.