Înfrângerea, scor 1-2 (1-2) suferită cu CSM Râmnicu Vâlcea a aruncat echipa antrenată de Florin Farcaş pe un loc retrogradant, cu un îngrijorător minus zece în clasamentul adevărului. Practic, acest eşec anulează cele două rezultate de egalitate obţinute cu multă sudoare la Câmpia Turzii şi Reşiţa. Cauzele acestei înfrângeri sunt multiple. În primul rând impotenţa arătată în faza de finalizare, dovadă fiind ocaziile bune ratate de Iacob ( 1, 29 şi 40), Achim ( 22), Radu ( 51).
Apoi, figuraţia făcută de flancul stâng, unde Bar şi Ember au jucat foarte slab. Ca să nu mai vorbim de largheţea în marcaj a lui Muscă, vinovat la ambele goluri. „Din moment ce nu putea să facă marcaj şi a greşit la goluri, era normal să-l schimb, cu toate că Muscă venea după trei meciuri în care a jucat foarte bine”, a explicat Farcaş.
„Ne jucăm şansa”
Un alt factor important este lipsa de soluţii la înlocuiri În afara lui Gongolea, care deşi nu a strălucit, s-a achitat de sarcini chiar cu preţul unui cartonaş galben şi riscul de a primi pe cel roşu, nici Sighiartău şi nici Siminic nu au adus plusul necesar în ofensivă. „E greu, pentru că ne creem trei-patru ocazii dar nu înscriem. Iar cei care vin de pe bancă nu aduc o schimbare în jocul echipei.
Situaţia s-a complicat, mergem mai departe şi ne jucăm şansa până la capăt”, spune antrenorul principal. La acestea se adaugă şi aspectul că CSM Râmnicu Vâlcea a fost o echipă solidă, oportunistă, care a ştiut să închidă jocul după ce tabela a arătat 2-0 în favoarea lor prin golurile reuşite de Onofrei ( 4), şut de la opt metri, şi Bier (20), „cap” de la şapte metri.
Pentru FC Bihor urmează jocul cu U Cluj, partidă dificilă deoarece „şepcile roşii” au pierdut, şi ei, la Vânju Mare, şi avansul avut faţă de Vâlcea s-a diminuat la şase puncte. Probabil, echipele care vor retrograda se vor stabili în urma jocurilor directe, „de şase puncte”, FC Bihor urmând să întâlnească în deplasare Gaz Metan, Unirea Dej şi Auxerre Lugoj, iar pe teren propriu Corvinul şi FC Baia Mare.
În aceste momente grele, FC Bihor trebuie să strângă rândurile, să găsească soluţiile de redresare menite să evite retrogradarea.
CASETA TEHNICĂ
FC Bihor – CSM Vâlcea 1-2 (1-2)
Stadion Municipal. Teren bun. Spectatori: 2.500
Au marcat: Achim 41 / Onofrei 4, Bier 20
FC Bihor: Curiman – Ţârcă, Pătraşcu, Muscă ( 27 Gongolea), C. Bar ( 57 Sighiartău) – Foro, Predică, Achim, Ember – R. Iacob, R. Radu ( 75 Siminic). Antrenor: Florin Farcaş
CSM Vâlcea: Pampea – Stanca, Bier, Cumpănaşu, Cercel – Lepădatu, Mandea ( 46 M. Dumitru), Dandea, Melcea – Onofrei ( 64 M. Iordache), Jovanovic ( 79 Moţ). Antrenor: Costel Pană
Remarcaţii meciului: Achim / Pampea, Melcea, Jovanovic
Cartonaşe galbene: Gongolea 44, Ţârcă 72, Siminic 90 / Onofrei 64, Bier 69, M. Dumitru 84, Moţ 85, Melcea 90+3
Arbitri: Ionică Serea (Focşani) – Horia Bochiş (Dej), Szabo Gero (Cluj)
Observator FRF: Mircea Govor (Satu Mare).
Teodor Biris
Trimite articolul
X
Anonim says: De pica`m in C va rupem picioarele dupa cum zicati….voi doar mimati fotbalul….sunt 2-3 jucatori care joaca cu sufletul in rest doar face`ti de ras echipa fanion a judetului !!!
Ady says: La ce fotbalisti mai omule ca astia sunt chiar loseri rau de tot .
==== F R A E R I I =====
Kolozsvari, Gondolier pe Somes says: Clujul este cel de-al doilea mare centru financiar-bancar al Romaniei si unul dintre cele mai dezvoltate judete ale tarii. Potentialul sau economic este dat in egala masura de resursele locale, numarul mare si diversitatea agentilor economici, de pozitia geografica favorabila si de traditia si experienta pe care le detine in majoritatea sectoarelor de activitate.
Caracteristicile ce definesc judetul Cluj ca unitate administrativ teritoriala a tarii constau in: existenta unui puternic potential industrial de prelucrare atat a unor resurse interne ale judetului, cat si a celor atrase; contributia mai mare a sectorului zootehnic la obtinerea productiei agricole totale agricole; aportul la promovarea progresului tehnic adus de un mare numar de unitati de cercetare stiintifica; numarul mare al institutelor de invatamant de toate gradele care asigura pregatirea populatiei intr-o gama foarte variata de profesiuni; bogata activitate cultural-aristica de prestigiu; posibilitati largi de punere in valoare a unui variat potential artistic; situarea la intersectia celor mai importante cai de comunicatie rutiere si feroviare care asigura legaturi fluente cu toate zonele tarii.
Situare
Judetul Cluj se situeaza in partea nord-vestica a tarii, la contactul a trei unitati naturale reprezentative: Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, fiind situat intre paralelele de 47“ 28“44“ in nord si 46“24“47 in sud, respectiv meridianele 23“39“22“ in vest si 24“13`46“ in est.
Scurt istoric
Pe teritoriul actualului judet Cluj a fost inregistrata evolutia vietii societatii omenesti din cele mai vechi timpuri.Un progres considerabil se inregistreaza in epoca neoliticului,descoperirile arheologice din judetul Cluj fiind concludente. Astfel, au fost descoperite la Gura Baciului cele mai vechi urme neolitice cunoscute pina in momentul de fata pe teritoriul Romaniei. Cucerirea Daciei de catre romani a deschis o noua etapa in evolutia societatii omenesti.Continuitatea populatiei daco-romane in secolele IV-V este atestata la Cluj-Napoca prin prezenta cimitirului central din strada Plugarilor, ce dateaza din secolul al IV-lea.Alaturi de populatia daco-romana s-au asezat in zona judetului o serie de popoare migratoare, reprezentative fiind in acest sens tezaurele descoperite la Apahida si Cimpia Turzii. In perioada evului mediu, in cadrul voievodatului transilvanean cu centrul in Alba Iulia au fost organizate doua comitate din cele sapte ale voievodatului Transilvaniei: comitatul Dabaca, atestat documentar la 1164 si comitatul Cluj, mentionat pentru prima data in 1177, desprins din fostul comitat al Albei. Secolele XIII-XIV reprezinta in istoria Clujului accelerarea procesului de feudalizare.
Regalitatea a sprijinit autoritatile feudale de comitat, care reprezentau unitatea administrativ-politica locala: comitatul Cluj si alte trei-comitatul Dabaca cu resedinta in localitatea Dabaca,al Turzii cu resedinta in localitatea Turda si al Solnocului Inferior cu resedinta la Dej. Orasul Cluj a renascut prin aglomeratia umana din jurul castrului de la Cluj-Manastur, a satului suprapus pe vatra anticului oras Napoca si a manastirii intemeiate aici in secolul al XII-lea.Orasul Cluj cunoaste o perioada de inflorire in secolul al XVI-lea cind se dezvolta o puternica activitate da comert.La Cluj se afla si resedinta comitatului cu acelasi nume.
Turda medievala renaste in vecinatatea anticului oras Potaissa, ocnele de sare de aici , atestate la 1075 jucind un rol important.Un oras aparut in evul mediu esta Dejul, atestat documentar in anul 1214. In 1337 are atributul de forum, dezvoltat in vecinatatea ocnelor de la Dej, la confluenta Somesului Mic cu Somesul Mare. In perioada existentei principatului autonom al Transilvaniei, sub suzeranitatea turceasca, desi resedinta principatului se afla la Alba-Iulia, Clujul ramine cel mai important oras din punct de vedere economic, politic si cultural. La sfirsitul secolului al XVII-lea Transilvania este cucerita de catre habsburgi, principatul fiind incorporat in Imperiul Habsburgic. Sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului urmator reprezinta in istoria Tarilor romane destramarea relatiilor feudale si aparitia celor capitaliste.Dupa revolutia din 1848, se accentueaza dezvoltarea capitalista a Clujului. In anul 1918, ca rezultat al luptei maselor populare asuprite atit din punct de vedere social cit si national, se prabuseste Imperiul Austro-Ungar si se realizeaza unirea Transilvaniei cu celelalte provincii ale Romaniei. Evenimentul hotaritor pentru eliberarea partii de nord a Transilvaniei si reintegrarea ei in frontierele Romaniei este reprezentat de actul politic semnat la 23 august 1944 la Bucuresti. Clujul a fost eliberat in ziua de 11 octombrie 1944 de trupele sovietice si romane. Clujul a ramas in tot acest timp unul dintre cele mai importante orase ale tarii. A fost centrul politic si administrativ al regiunii si incepind cu anul 1968 al judetului cu acelasi nume.
Date geografice
Relieful
In judetul Cluj predomina relieful deluros in proportie de aproximativ 2/3 din suprafata judetului, restul de 1/3 fiind constituit din relief muntos. Campiile lipsesc in totalitate, acestea fiind suplinite de luncile riurilor Somes si Aries. Muntii, situati in partea de sud-vest a judetului, fac parte din grupa Muntilor Apuseni avand o mare complexitate din punct de vedere geologic. Muntii Apuseni ocupa mai putin de o treime din suprafata judetului, fiind reprezentati de masivele Vladeasa (1842 m) si Muntele Mare (1826 m) ,precum si de muntii Gilaului, respectiv extremitatea nordica a Muntilor Trascaului. Zona deluroasa cuprinde partea sud-estica a Podisului Somesan, pe cea nord-vestica a Campiei Transilvaniei, precum si masivul Feleacului.
Reteaua hidrografica
Teritoriul judetului Cluj dispune de numeroase resurse de apa, reprezentate de râuri, lacuri si ape subterane.Reteaua de rauri apartine in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Somesului, Crisului Repede si Ariesului. Din Podisul Somesan, Somesul Mic culege urmatorii afluenti: Capusul, Nadasul, Borsa, majoritatea avand oscilatii importante de debit si nivel, iar din Campia Transilvaniei Gadalinul, Fizesul, Bandaul. Partea nord-estica a judetului este strabatuta de Somesul Mare pe o lungime de cca 6 km, dupa care se uneste cu somesul Mic formand Somesul.Crisul Repede culege o serie de parauri de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata si Draganul. Ariesul strabate partea sud-estica a judetului, cei mai importanti afluenti fiind Ocoliselul, Iara, Hasdate, care strabat in cursul lor numeroase cai si defilee. Lacurile naturale sunt putine, cel mai reprezentativ fiind Lacul Stiucii care are o suprafata de 22 ha si o adancime maxima de 12,7 m ,declarat.
Clima
Datorita pozitiei sale, judetul Cluj beneficiaza de un climat continental moderat. Ca urmare, in timpul iernii predomina patrunderile de natura maritim-polara sau maritim carpatica din nord-vest, iar vara aerul cald din sud-vest.Relieful creeaza diferentieri climatice intre regiunea muntoasa si deluroasa a judetului si o zonare pe verticala a principalelor elemente climatice. Temperaturile medii ale anului sunt cuprinse intre 1,5 °C si 2,5 °C in masivul Vladeasa si Muntele Mare, 3-6 °C la periferia zonei inalte, 7-9 °C in Campia Transilvaniei si Podisul Somesan.In ceea ce priveste temperaturile extreme, luna cea mai rece este februarie, iar luna cea mai calda este in zona montana, august si in zona deluroasa, iulie’ Mediile anuale ale umezelii relative a aerului difera in cele doua zone caracteristice ale judetului, ca urmare a deosebirilor de ordin tehnic. Comparativ cu alte regiuni ale tarii, aceste valori sunt destul de ridicate, datorita maselor de aer cald din vest. Nebulozitatea prezinta deosebiri intre zona deluroasa si cea montana, in functie de relief si circulatia atmosferica.Precipitatiile atmosferice sunt caracterizate printr-o crestere a cantitatilor medii anuale dinspre nord-est spre sud-vest.Zona cu cele mai scazute valori anuale ale precipitatiilor este Depresiunea Turda-Campia Turzii.Luna cu cea mai scazuta cantitate de precipitatii este februarie (18-35 mm) , iar in luna iunie se inregistreaza cea mai mare cantitate de precipitatii.Precipitatiile sub forma de zapada cad incepand cu luna octombrie in zona montana, in decada a-II- a lunii noiembrie in zona deluroasa si in prima decada a lunii decembrie in Campia Turzii.
Flora si vegetatia
Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica trei etape, diferentiate in functie de climat si de orientarea culmilor. Etajul subalpin cuprinde in general culmile inalte de peste 1550 m din masivele Vladeasa si Muntele Mare, cu ierni lungi si veri scurte.Pajistile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Astfel, elementele predominante sunt: iarba stancilor, iarba vantului etc. Etajul forestier este reprezentat de pãduri de foioase si rasinoase (molidul in amestec cu bradul si cu fagul) Fagetele, a caror limita superioara se ridica pana la 1000 m, sunt constituite din paduri de amestec-fag si molid. Se intalnesc mai rar: ulmul, frasinul si carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avand ca limita superioara altitudinea de 550-600 m. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul etc. Terenurile agricole se intind la baza etajului forestier, ocupand cea mai mare parte a judetului. Etajul silvostepei corespunzator Campiei Transilvaniei si Podisului Somesan, este reprezentat de pajisti situate pe cursurile apelor si pe versantii sud-estici.
Fauna
Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune bogate ca numar si specii.Astfel, in etajul subalpin se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi:vipera comuna, soparla de munte si altele.Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari.Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele. Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte, mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt reprezentative urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de munte, cleanul, mreana – in raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul-in raurile si lacurile din Podisul Somesan si Campia Transilvaniei.
cristy says: bine ca joaca Siminic la echipa mare si pe LUCACS il tinem la ecipa 2-a !bravo Farcas fa si tu greselile pe care le-a facut boul ala de KISS cand la tinut pe ACHIM pe baca si sigur retrogradam si poate sa dea Ghilea nu 5000 de birlici cat o dat la sarma ,1 000 000 si tot nu va salvati! LASATI ORGOLIILE CA NU MAI AVEM TIMP DE PLATIT POLITE! HAI BIHORU!!!!
MrSecret 
cristian_vladut says: am vazut si eu din meci sambata la televizor, dar din pacate a fost un moment nu prea placut sa vezi cum echipa fanion a orasului tau joaca atat de prost pe terenul propriu, nu stiu ce se intampla dar nici jucatorii acestia nu stiu o boaba de fotbal sau se fac ca sunt forbalisti, si in curtea scolii jucam noi mai bine si bineinteles cu sufletul, acesti jucatorii doar joaca pentru bani si pentru altceva nimik frate, lasati-va de fotbal si mergeti toti la coasa sau sapa de lemn ca acolo va e locul la toti, foarte slab, in schimb cei de la consiliu si primarie sa plateasca tot ce se intampla nu din bani publici pentru a finanta o echipa care pus si simplu nu mai exista de cativa ani buni in fotbalul romanesc, asa ca lasati-va de fotbal
Anonim says: Avand in vedere ca ati jucat cu o echipa de pe locul 2…..era de asteptat….dar capul sus Fc Bihor…LUPTA IN CONTINUARE!! NU TE LASA!!!
Anonim says: Ca sa scapam de Retrogradare la FC Bihor trebuie un presedinte nou, un antrenor nou si inca 11 jucatori. Adica alta echipa!!!Echipa asta nici in C nar face fata, in afara de Iacob restu sunt de mana a treia!Cred ca sansele sunt minime sa ramanem in B. Se pare ca un oras ca vanju mare e mai profesionist si isi doreste fotbal nu magariii!!!!!!
@lex says: Obiectivul promovare e cazut anul asta ! Luptam macar sa nu cumva sa dea bunu Dumnezeu sa picam in C ca ii pisu lumii atunci, FORZA FCOB4ever !!
