Cu susținerea Raiffeisen Bank, prin programul Raiffeisen Comunități și Asociația pentru Relații Comunitare, Banca pentru Alimente Oradea a reușit, timp de șapte luni, să construiască un mic ecosistem al binelui în cartierul de rromi, în parteneriat cu People 2 People Foundation și cadrele didactice de la Școala Creștină Privată din Cartierul Romilor Tinca.

Una dintre realizările centrale ale proiectului a fost instalarea unei stații de compostare în curtea școlii, unde resturile alimentare din gospodării au fost transformate în îngrășământ natural, folosit acum în grădinile comunității.

125 de elevi au participat activ la ateliere despre risipa alimentară, învățând despre prevenirea risipei alimentare, realizarea compostului, organizarea eficientă a frigiderului și gătitul sustenabil. Au participat la concursuri de colectare, ateliere artistice și sesiuni de gătit în care au pregătit 50 kg de salam de biscuiți din alimente salvate de la risipă (lapte UHT, unt, cacao, biscuiți, zahăr).

Implicarea s-a extins și în rândul părinților, peste 60 de gospodării fiind incluse în program. Adulții au participat la sesiuni educative alături de copii, învățând modalități de a reduce risipa și de a sprijini sustenabilitatea în propriile cămine.

„Fiecare copil a plecat acasă cu plase de alimente și o inimă plină. Pentru mulți dintre ei, un sendviș nu e ceva banal. Unii au spus că, dacă l-ar primi, l-ar duce acasă și l-ar împărți cu frații. Atât de prețioasă este hrana acolo unde lipsește”, se arată într-un comunicat de presă emis de Banca pentru Alimente Oradea.

De ce este important acest proiect?

În România se aruncă zilnic 6.000 de tone de alimente bune de consum, iar aproape jumătate din risipă are loc în gospodării. În același timp, 4,5 milioane de români trăiesc la limita subzistenței.

În Tinca, Banca pentru Alimente Oradea a descoperit realitatea din spatele acestor statistici: copii fără frigider acasă, care nu știu ce este risipa, pentru că ei nu au avut niciodată prea mult.

Prin proiectul „Gata cu risipa!”, a arătat că educația despre mediu, hrană și resurse nu este un lux – este o necesitate. Elevii au învățat că:

• risipa alimentară nu înseamnă doar mâncare irosită, ci și risipă de resurse. Când aruncăm alimente, irosim și tot ce s-a consumat pentru a le produce: apă, energie, muncă, combustibil, îngrășăminte, bani și timp;
• aproape jumătate din risipa alimentară în România are loc în gospodării. Consumatorii casnici sunt principalii responsabili pentru cantitățile uriașe de mâncare aruncate, ceea ce înseamnă că educația individuală poate avea un impact major;
• mâncarea nu este gunoi! Este important să învățăm să folosim resturile alimentare și alimentele aproape de termenul de expirare. Prin colectare, redistribuire și compostare, alimentele pot fi salvate și transformate în resurse valoroase;
• compostul este parte din soluție. Transformarea resturilor vegetale în pământ fertil (compost) este un exemplu clar de economie circulară. Compostul asigură un echilibru între consum și natură.