„A fost odată ca niciodată! Pe vremea când zânele delicate și diafane erau la școală la un liceu ce se numea LFI (balaurii îi ziceau Liceul Fetelor Înțepate), iar Feții Frumoși cu numere portocalii sprijineau zidurile cetății și plângeau pe la porți la sfârșitul programului. Pe acea vreme, zmeii – credeam noi – erau numai la catedre, iar – politically correct – toți eram la fel de frumoși și deștepți! Anii au trecut și zânele s-au transformat în mămici, iar prinții din povești în handsome guys, cu cariere de succes.
La rândul lor, au adus pe lume alți Feți Frumoși și alte Ilene Cosânzene, iar zmeii s-au transformat ușor-ușor, în Zei. Era odată, acum mulți ani! Mai mulți decât aș recunoaște că au trecut. Iar numele liceului s-a transformat în Luceafăr! Mulțumim pentru tot trecutul, prezentul, dar și viitorul nostru, unor oameni minunați, pe care-i vom iubi mereu! Love you, my past! Love you, LFI!”. Sunt cuvintele unui absolvent al fostului Liceu de Filologie-Istorie, actualul Colegiul Național Mihai Eminescu, azi un reputat medic orădean și profesor la Medicină, Cristina Brisc.
Alături de colegii săi din clasa cu profil de Științele Naturii, respectiv Mecanică, Cristina Brisc a pășit, vineri, cu pași la fel de hotărâți, dar cu emoții care i-au străbătut tot corpul, pe poarta prestigioasei școli. Aici, unde Generația Revoluției de la LFI și-a dat întâlnire.
Vechea gardă
Dascălii de legendă ai școlii, foști directori, nu au ezitat să vină la întâlnirea cu foștii elevi, azi nume de prestigiu, în domeniile în care activează în toată lumea. Agota Demeter, Ludovic Gilău, Maria Liber, Ioan Romocea, profesori care și-au pus amprenta pe destinele a generații și generații de absolvenți ai fostului LFI, au fost întâmpinați de actualul director al CN Mihai Eminescu, prof. Livia Muntean, profesor-debutant atunci când unii dintre acești dascăli erau spre final de carieră.
Din actualul corp profesoral al colegiului, mai fac parte, ca exponenți ai vechii gărzi, dascăli cu greutate: profesorii Butiri, la biologie și Marinescu, la fizică. „În ultimii 30 de ani, școala a trecut prin foarte multe transformări, dar la Colegiul Eminescu, din perspectiva aspectului fizic, foarte multe au rămas la fel. Probabil, în unele săli, unii dintre dumneavoastră veți regăsi aceleași bănci”, a spus directorul Muntean.
„Fără doar și poate, disputa paternității liceului, derulată pe parcursul a peste două decenii, e cauza principala a faptului că, din perspectiva investițiilor, situația a ramas încremenită în timp. Din 2016, Primăria Oradea și-a asumat proiectul de reabilitare al colegiului, care sperăm că va debuta în viitorul apropiat”, a spus directorul Livia Muntean.
Aceasta a vorbit și despre oferta educațională a școlii, în care se regăsește fosta specializare Științele Naturii în profilul vedetă Bio-Chimie, la fel cum Mecanica se regăsește în alt profil de top, Matematică-Informatică, cu studiul intensiv al Informaticii. Absolvenții de la Științele Naturii, mulți dintre ei, azi, medici de renume, s-au reîntâlnit după 15 ani, grație implicării Cristinei Brisc, care a ținut să-și contacteze colegii aflați în toată lumea.
La fel s-a întâmplat și cu absolvenții din 1989 de la Mecanică, readuși laolaltă, cu efortul Monicăi Costea. Cu toții s-au regăsit, poate, cu mai multe fire albe, cu o percehe de ochelari în plus, dar mai înțelepți și cu siguranță, cu aceleași suflete tinere cu care, în urmă cu 30 de ani, porneau pe drumul desăvârșirii ca oameni.
După 30 de ani
Dobre Daniela Alina, absolventă la Științele Naturii, clasă la care profesorul Romocea a strigat catalogul, a mărtuisit că anul trecut a trecut printr-o mare cumpănă. Și-a schimbat jobul după ce a avut un lanț de farmacii, a făcut exitul în 2017, iar acum promovează o linie personală de produse de sănătate.
Aceasta a mărturisit că profesorul preferat al fetei sale e fosta sa colegă de clasă, Cristina Brisc. Alina Dobre le-a propus colegilor să nu mai aștepte 15 ani până la viitoarea întâlnire. Adriana Florescu a revenit la întâlnire după 30 de ani, de 15 ani trăiește în Franța, unde a plecat cu o bursă și unde a făcut și un doctorat. Din ambiție personală, beiușeanca Daniela Herman a venit la Oradea să studieze Științele Naturii la LFI și a urmat o carieră farmaceutică, are un master în farmaco-vigilență.
„Pentru noi, domnule Romocea, ați fost un diriginte, un om de suflet cu care am creat o biochimie, un om cu care am rezonat. Cartea «Homeopatia» pe care mi-ați dat-o ca premiu o privesc și azi cu drag”, a spus beiușeanca. Veronica Borcea a urmat, după absolvire, Facultatea de Fizică la Cluj, a fost opt ani profesor, după care „am simțit nevoia să mai învăț un pic”. A ales domeniul criogeniei, a plecat cu o bursă în Belgia, care i-a schimbat viața. A obținut un doctorat la Facultatea de Științe Aplicate. În urma unui examen, a devenit examinator la European Patent Office, la Haga.
„Am o familie frumoasă, un soț iubitor, iar din toamnă voi intra și în programul «prima soacră». Abia acum, ca medic și ca profesor, apreciez cu adevărat ceea ce ați făcut dumneavoastră pentru noi, fiindcă, cu adevărat, cel mai greu e să formezi oameni, iar dumneavoastră ați format oameni cu «O» mare”, a spus, vădit emoționată, Cristina Mihancea Brisc.
Un alt absolvent al acestei generații e Marius Moga, azi medic la Spitalul Municipal. Dovadă a faptului că o notă de cinci la matematică, obținută la profesorul Romocea, echivalează azi cu un opt, e faptul că una dintre absolventele de la Științele Naturii s-a reconvertit. Ea a mărturisit că lua cinciul la teza la matematică cu ajutorul Veronicăi Borcea, iar azi este inspector ANAF la Control Mari Venituri. „Gândiți-vă că azi trebuie să calculez impozite!”, a spus respectabila doamnă.
Predau după caietele doamnei Demeter
Dascălii de fizică prezenți la întâlnire au ținut să spună că predau fizica după caietele doamnei Demeter, care organiza foarte bine materia. A fost cazul Gabrielei Chiș, care a mărturisit că așa procedează și colega ei, Adina. Strigând catalogul absolvenților de la Mecanică, fostul director al LFI, profesorul de română Maria Liber, a spus că, datorită profesiei, a avut foarte multe cunoștințe, dar doar o singură prietenă, pe diriginta clasei.
Dintre absolvenți, Călin Caba și-a amintit de orele doamnei Demeter în laboratorul domnului Luțaș, de avioanele care se vedeau pe geam venind la aterizare sau la decolare, și de faptul că spuneau: «vin rușii». Absolvent al Politehnicii din Timișoara, o vreme stabilit la Cluj, Călin Caba a revenit la Oradea și a spus: „Har Domnului că rușii nu au venit și mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a îngăduit această întâlnire!” Absolvent al Politehnicii din Timișoara, tot ca șef de promoție, Gabriel Costaș a lucrat la «Înfrățirea», apoi zece ani în administrație publică. Și-a amintit că a avut curajul să-l întrebe pe profesorul de Cunoștințe Social Politice-CSP de ce i-a dat 5 intr-o lucrare în care scrisese totul. A primit un șase după ce dascălul s-a convins că avea dreptate.
Balada la ora de socialism
O întâmplare cu același profesor a fost istorisită de doamna Liber, atunci director al LFI. Protagonist: un elev transferat de la Arte, azi un artist de talie mondială. Profesorul de științe social-politice nu vroia să-l treacă. Directoarea cunoștea potențialul artistic al elevului și a dorit să-l susțină în fața profesorului. Acesta i-a spus directoarei că nu-l trece dacă nu vine și ea la examen. Elevul a tras un bilet, două, trei și profesorul a spus că nu are ce face fiindcă nu știe materia.
Directoarea i-a spus elevului, care stătea peste drum, să treacă strada, să-și ia vioara și să-i cânte profesorului Balada lui Porumbescu. Îl știa pe profesor un om sensibil, deși nu vroia să o arate. Când elevul a început să cânte la vioară, a văzut lacrimi în ochii profesorului. După momentul artistic, dascălul a spus că tot nu are ce să-i facă, știe să cânte la vioară, dar nu poate trece la socialism științific. Directoarea a reușit să medieze situația, spunându-i profesorului că el știe atâta socialism știintific încât îi face pe ei să plângă, dar nu știe să cânte la vioară, în schimb băiatul l-a făcut să plângă cântând la vioară, dar nu știe socialism…
Un alt absolvent, Tiberiu Cherecheș, spune că cifra 7, una magică, i-a urmărit viața. A făcut facultatea în 7 ani, a lucrat 7 ani la IBM, 7 ani la Microsoft. Monica Costea e omniprezentă în viața orașului ca membru Rotary, dedicându-se actelor de caritate, dincolo de cariera de succes. Și-a amintit cum la o oră de română, chiar înainte de pauză, doamna Liber și-a dorit să vadă ce își mai amintesc din gramatică și le-a cerut construcția unei fraze.
A auzit chicote în spatele sălii, apoi un elev se codea să-i arate doamnei ce a scris. În cele din urmă profesoara a citit ce scrisese elevul: „Trebuie să construiesc o frază care mă stresează, deși nu vreau decât să ies în pauză”. „Noi am rămas tăcuți, doamna Liber a strigat : «E corect!» Ăștia am fost noi, rebeli și conștienți! ”, a spus Monica Costea.
După mai bine de 30 de ani, doamna Agota Demeter a aflat unde se volatilizase fițuica de la o teză de fizică. Emil Goia are un doctorat, lucrează la Centrul Termoelectric și și-a amintit cum, la o teză de fizică, el și colegul său Oreste, au făcut teza perfectă. Doar că Oreste copiase după el. Anticipând ce se va întampla, i-a spus lui Oreste să învețe subiectele pe de rost. Acesta nu l-a luat în serios, așa că atunci când s-au adus tezele, doamna Demeter a spus că sunt două teze de 10 curat, dar că e o problemă.
L-a invitat pe Oreste să refacă teza. Emil și alți colegi i-au sărit în ajutor cu o fițuică. Profesoara a observat că Oreste se comportă nepotrivit, dar nu a găsit fițuica. „Acum, după 32 de ani, pot să vă spun că Oreste a înghițit fițuica”, a spus absolventul doamnei Demeter.
Absolvenții promoției 1989 la Științele Naturii și Mecanică Foto: V.B.
Dascălii legendari ai LFI: Agota Demeter, Ludovic Gilău, Maria liber și Ioan Romocea, alături de directorul Livia Muntean Foto: V.B.
Trimite articolul
XEra Liceul fetelor idioate. Just for the record.
v-ati adunat toti frecatorii de menta si angajatii pe pile la stat, oricum va plictiseati si nu va baga nimeni in seama
De ce nu s-au realizat în România????
E simplu, încă ne conduc comuniștii…
Elita marilor dascali se impartea in doua: cei normali si cei dezaxati. Amandoua grupe erau bine pregatite doar ca cei dezaxati erau frustrati din cauza sistemului si a neputintei lor de a-i face fata, nu aveau curaj nici sa o taie peste hotare dar nici sa fie disidentii la ei in tara. Din aceasta grupa facea parte madam Demeter Agota, o nefericita fara copii, neimplinita pe plan personal, care-si varsa otrava pe copii altora. Nu toti eram la fel, unii erau niste tocilari admirati de catre aceasta creatura hidoasa iar ceilalti niste copii carora trebuia sa li te adresezi intr-un mod diferit, mod in care numai un adevarat pedagog putea sa o faca. Titulatura de profesor implica mai mult decat a avea o tona de cunostinte in cap, implica rabdare, intelegere, dedicare pentru toti copiii indiferent de cum ar fi ei. Profesorii fara copii nici nu ar trebui lasatii sa profeseze fara o evaluare pshihologica periodica. In aceeasi categorie intra si colega Mia Brata, fie-i tarana grea.