Răbdarea, blândeţea şi empatia. La prima vedere n-ai crede că femeia cu apariţie masivă, aproape combativ-defensivă, e capabilă de aşa ceva. Şi totuşi, acestea sunt punctele forte în relaţia Gizelei Kovacs cu animalele din Zoo Oradea. Plus o atitudine deschisă şi faptul că nu-i e frică. „Dacă animalele simt că ţi-e frică, deja te domină şi nu vrem să ajungem acolo”, explică Gizi, cum o numesc colegii.
La maimuţe
„Lucrez la Zoo de 15 ani. Am început ca îngrijitor la animalele domestice şi apoi m-au lăsat la cele sălbatice. Pentru nimic în lume nu aş rămâne dacă nu mi-ar plăcea munca cu animalele”, spune îngrijtoarea. Femeia zice că, dintre toate animalele cu care a avut de-a face, cel mai mult îi plac maimuţele.
„Cred că Floricuţa, un cercopitec, mi-a fost cea mai dragă. A trăit la noi 36 de ani. Acum sunt astea micuţele, tamarinii argintii şi cei cu labe aurii şi e Dorina, pavianul”, povesteşte ea. „Totul e să ai răbdare şi mult calm cu ele. La Dorina i-a trebuit un an până să pot pune mâna pe ea. Era speriată de oameni. După multă vreme, singură a venit să pună lăbuţa pe mine”, îşi aminteşte îngrijitoarea.
Vedete vărgate
Cei patru lemuri, femelele Kata şi Rozi, şi puii lor, sunt vedete incontestabile ale momentului. Au ajuns la Oradea pe 24 mai şi, de instalarea lor în ţarc, se leagă o scurtă poveste din folclorul Zoo Oradea. Cum crengile arborelui din ţarcul lor ajungeau destul de jos, cele patru s-au refugiat sus în coronament şi exista şansa să „evadeze”. Gizi a salvat situaţia, spun şefii Zoo: le-a chemat şi ele au răspuns la vocea ei şi au coborât. După asta, coronamentul arborelui a fost ajustat astfel încât acrobatele cu coada vărgată să nu mai aibă şansa de-a hălădui libere prin Zoo.
„Sunt maimuţe foarte deştepte. Sunt curioase dar rezervate, nu se joacă cu îngrijitorul. Le interesează numai hrana. Dacă eşti agresiv cu ele, şi ele devin rele. Ele răspuns instinctiv la comportamentul tău”, explică îngrijitoarea. Totuşi, micii tamarini argintii şi cei cu labe aurii îi sunt preferaţi şi, dintre ei, unul e alintat cu „comoara mea”.
Liber la maimuţăreală
„Animalului din Zoo nu trebuie să-i fie frică de îngrijitor, altfel apare tendinţa să fie agresiv. Socializarea e foarte importantă. Le spui numele – fiecare are un nume, chiar dacă nu multă lume ştie, vorbeşti cu ei, le faci jocuri dacă e cazul. Când nu e aşa cald, Gizi ascunde mâncarea maimuţelor sub lemne sau în colţuri. Le place jocul ăsta, să caute fructele. Vara nu prea facem asta că e cald şi hrana se strică”, poveşte Radu Aştilean, tehnician veterinar şi adjunct la Zoo Oradea. Astfel, vizitatorii care văd un îngrijitor „maimuţărindu-se” cu animalele trebuie să ştie că acesta este comportamentul corect şi recomandat profesional, după cum apreciază Aştilean…
Aglomeratie la Gradina Zoologica Oradea
Citiți principiile noastre de moderare aici!