Unii neadaptaţi metodelor Uniunii Europene ar putea spune că europenii toarnă gunoiul în capul bihorenilor. Alţii ar spune că, dimpotrivă, ne-o merităm. Singura certitudine este că proiectul de gestiune integrată a deşeurilor din Bihor este… total incert! Suntem aproape la jumătatea anului 2013, iar în urmă cu câteva zile Comisia Europeană a anunţat Ministerul Mediului şi, prin extensie, Consiliul Judeţean Bihor că a sistat evaluarea proiectului de 55 milioane de euro.
Problema pleacă de la habitalul pe care l-ar putea încălca o staţie de sortare a deşeurilor, de la Valea lui Mihai, care există deja de doi ani, dar încă nu funcţionează. Cum staţia cu pricina funcţionează taman într-o arie protejată – sit Natura 2000 – se pune problema dacă nu cumva traficul intens pe care îl va aduce în acel loc va deranja speciile de păsări rare, ce cuibăresc în zona Valea lui Mihai. Protejarea vânturelului de seară intră iar în discuţie, aşa cum a mai fost şi în cazul altor proiecte.
O întrebare care se naşte din această situaţie: cine a greşit? Consiliul Judeţean? Consultantul Ministerului Mediului? Cei de la Protecţia Mediului? Sau sunt europenii prea drastici, în grija lor pentru ca nu cumva să arunce cu banii pe fereastră? Dacă anul acesta nu se primeşte finanţare, gropile de gunoi de azi nu vor mai putea fi închise şi ecologizate în 2016, aşa cum s-a angajat România în faţa aceloraşi europeni. Cu consecinţele de rigoare.
Îngrijorată de soarta vânturelului de seară, Comisia Europeană s-ar putea să dea cu flit proiectului judeţean de gestiune a deşeurilor. În joc sunt 55 milioane de euro, cât costă proiectul ce ar trebui să pună Bihorul în rând cu lumea, ca gunoaiele să nu mai fie văzute la tot pasul.
În faţa europenilor, România şi-a luat angajamentul de a închide gropile de gunoi existente până în 2016. În loc, ar trebui să se înfiinţeze servicii de salubrizare care să cureţe tot teritoriul – urban, rural – precum şi staţii de sortare, dar şi de transfer al deşeurilor rămase către instalaţia de tratare mecanico-biologică, ce va fi construită la Oradea, lângă actuala groapă ecologică.
Când părea că, în sfârşit, proiectul gestionat de Consiliul Judeţean va primi undă verde de la europeni, iată că Bruxelles-ul l-a dat la întors din motive… ecologice! Pe 13 mai, directorul pe politici regionale pentru Sud-Estul Europei în cadrul Comisiei Europene, Jean-Marie Seyler, trimitea autorităţilor române o scrisoare prin care anunţa suspendarea evaluării proiectului de la Bihor. Motivul: o staţie de sortare de la Valea lui Mihai, ce face parte din proiect, a fost construită tocmai pe un loc inclus într-o arie protejată – sit Natura 2000. Acel sit protejează atât habitatul – pajiştile continentale şi panonice, tufărişul, dunele de nisip, cât şi păsările din zonă: vânturelul de seară, răpitoarele, chiar şi lilieci! Directorul european se arată nemulţumit de felul în care gestionarii proiectului au tratat problema biodiversităţii, considerând că nu este explicat destul de clar şi limpede cum staţia de sortare şi traficul intens pe care-l va aduce aceasta, atunci când va funcţiona, nu va deranja păsările din zonă. „Proiectul poate fi aprobat doar dacă un nou şi adecvat angajament faţă de problemele de mediu va fi elaborat, în conformitate, cu directivele (europene – n.r.) privind habitatele”, se arată în scrisoarea finanţatorului european, ce provoacă emoţii la Consiliul Judeţean. De altfel, în continuarea scrisorii se arată clar că Bihorul nu va „pupa” banii europeni pentru acest mega-proiect, decât dacă pretenţiile ecologiste ale Bruxelles-ului vor fi îndeplinite.
Acum sau niciodată!
Emoţiile administraţiei judeţene sunt cu atât mai mari cu cât proiectul mai poate primi finanţarea doar în acest an, deoarece de la anul intrăm în următorul exerciţiu financiar al UE. Iar dacă acum nu este admis, atunci nici altă dată nu va fi eligibil…
Managerul proiectului în cadrul CJ Bihor este Horia Carţiş (32 de ani), consilierul preşedintelui Cornel Popa. Preşedintele Consiliului Judeţean a preferat să-şi numească omul de partid în această poziţie-cheie, peste un proiect la care funcţionarii CJ Bihor şi consultantul – asocierea româno-grecească ISPE-ENEM – lucrează de ani de zile. Consultantul are un rol major în scrierea acestui proiect şi, deşi lucrează pentru judeţul Bihor, are semnat contract doar cu Ministerul Mediului!
Staţia de sortare cu bucluc, de la Valea lui Mihai, a fost construită prin fonduri europene de pre-aderare PHARE, de către administraţia locală. De doi ani e gata, dar nu funcţionează. Când Primăria din Valea depunea la Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) Bihor documentaţia pentru autorizaţia de mediu, la finele lui 2008, se ştia deja de trasarea limitelor pentru siturile Natura 2000, care s-au făcut în 2007-2008, susţin reprezentanţii APM Bihor. Construcţia a şi primit de la APM o aşa-numită fişă tehnică, însă în care nu se precizează problema pe care ar putea-o reprezenta situl Natura 2000, în interiorul căruia se află staţia. Se stipulează doar că trebuie făcute noi demersuri pentru obţinerea autorizaţiei de mediu şi înainte de punerea staţiei în funcţie. Până acum, nu a fost cazul… „Nu construcţia în sine are efecte, ci exploatarea ei ar putea avea”, ne transmite Sanda Mercea, şefa APM Bihor. Aceasta susţine că cei din Valea lui Mihai au fost informaţi despre prezenţa sitului protejat, dar nu le puteau impune nimic, deoarece normele metodologice de aplicare a legislaţiei ce vizează aceste arii protejate au venit abia în 2010, pe vremea ministrului Borbely!
Între timp, proiectul de la Valea lui Mihai a fost preluat de Consiliul Judeţean şi înglobat în proiectul mare, de gestiune la nivel judeţean, la care se lucrează din 2009 încoace. Paul Fătuşan, funcţionarul care a lucrat la proiectul judeţean, ţinând legătura şi cu consultantul de la Bucureşti, susţine acum că de-a lungul timpului a atras atenţia consultantului despre problema biodiversităţii.
La Bucureşti OK, la Bruxelles KO
„Problema privind biodiversitatea nu a fost suficient aprofundată”, admite angajatul Consiliului, precizând, totuşi, că „s-a mai atras atenţia pe partea de biodiversitate”. „Eu am ridicat problema şi la Bucureşti, anume că nu am niciun contract cu consultantul”, mai spune Fătuşan, indicând, astfel, că CJ Bihor nu a avut nicio pârghie de constrângere a consultantului în vreun fel… Totuşi, proiectul Bihorului a plecat spre analiza Bruxelles-ului cu undă verde de la autoritatea de management POS Mediu, ce funcţionează în cadrul Ministerului Mediului. „Nici consultantul JASPERS (ce ofertă asistenţă pentru UE – n.r.) nu a ridicat nicio problemă!”, ne asigură Fătuşan.
În scrisoarea cu probleme venită de la Bruxelles se evidenţiază nelămurirea europenilor faţă de felul în care traficul generat de staţia de sortare şi transfer va afecta habitatul. Şi, scrie directorul Seyler, informaţiile ce ar trebui să-i liniştească, nu sunt suficiente.
O dreg universitarii?
Managerul proiectului, Horia Carţiş, este convins însă că este vorba despre o neînţelegere. Carţiş crede că, din cauza modalităţii de redactare a proiectului, europenii nu au înţeles că de fapt toate informaţiile oferite în proiect se referă la capacitatea maximă a staţiei de sortare, care va fi atinsă, de fapt, foarte rar, dacă nu deloc. Şi, deci, nu se pune problema ca informaţiile oferite să nu fie suficiente. Dimpotrivă. Însă, cum reluarea hăţişului administrativ pentru lămurirea cantităţilor de sortare şi a noxelor emise ar însemna să se piardă luni bune, cruciale pentru reuşita proiectului, CJ Bihor a găsit o altă cale. Specialişti de la Universitatea din Oradea vor întocmi un raport special menit să răspundă întrebărilor privind biodiversitatea din Valea lui Mihai. Iar acesta va fi adăugat la raportul final. Numai să fie acceptat ulterior şi de funcţionarii Comisiei Europene. Şi la timp!
FACT BOX
Proiectul de gestiune integrată a deşeurilor
Finanţat prin: Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu
Valoare totală a proiectului: 55 milioane de euro, 85% fiind bani europeni, 13% de la Guvernul României şi 2% beneficiarul Consiliul Judeţean Bihor
Scop: închiderea gropilor de gunoi existente. Până în 2016 trebuie închise gropile de la Oradea, Marghita, Salonta, Beiuş, Valea lui Mihai, Săcueni, Ştei, Aleşd. Totuşi, gropile de la Salonta şi Valea lui Mihai au autorizaţie de mediu până în 2017.
Cost: 14 milioane de euro costă doar închiderea gropilor de gunoi, din care 8 milioane costă cea de la Oradea.
Se vor realiza:
Patru staţii de transfer, la Salonta, Marghita, Beiuş şi Săcueni.
Trei staţii de sortare, la Salonta, Marghita şi Beiuş.
Cost: 17 milioane euro – staţiile de transfer cu maşini de transport; 14 milioane euro – staţiile de sortare.
Alte costuri: 1,7 milioane de euro pentru dotarea cu echipamente de colectare selectivă, 2 milioane euro pentru cheltuieli neprevăzute.
În prezent, în Bihor sunt trei staţii de sortare funcţionale: la Oradea (în incinta Eco Bihor), la Aleşd şi una la Valea lui Mihai, nefuncţională, cea din cauza căreia proiectul stă pe loc, deoarece interferează cu două situri Natura 2000. Staţia de sortare de la Aleşd va fi dotată, prin proiectul derulat de CJ Bihor, şi cu o staţie de transfer, ce include maşină şi container. Astfel, toate cele şase zone din Bihor vor fi dotate fiecare cu câte o staţie de sortare şi una de transfer.
De asemenea, la Oradea va fi construită o instalaţie de tratare mecanico-biologică (MBT) pentru deşeurile reziduale aduse din judeţ. Fără această instalaţie, în Bihor nu se pot atinge ţintele de mediu asumate. Instalaţia MBT va fi realizată lângă Eco Bihor, pe o suprafaţă de 40.000 metri pătraţi. Pentru această instalaţie va fi realizată o licitaţie separată.
Întregul sistem de gestiune a deşeurilor va fi administrat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI).
Infringement – un cuvant care sperie
Europeni super-intransigenti?
Citiți principiile noastre de moderare aici!