Măsura reprezintă o scădere de 10.000 de locuri față de anul 2025, când contingentul aprobat a fost de 100.000. Autoritățile explică această reducere prin dorința de a prioritiza forța de muncă autohtonă, în contextul în care sunt anticipate restructurări în sectorul bugetar și o posibilă creștere a șomajului.

„Institutul Național de Statistică a semnalat posibile disponibilizări în cursul anului viitor. De aceea, am considerat necesar să lăsăm mai multe oportunități de angajare pentru cetățenii români”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, pentru Digi24.

Decizia Executivului a stârnit nemulțumirea mediului de afaceri, care a solicitat majorarea contingentului la 150.000 de lucrători pentru anul viitor. Reprezentanții patronatelor susțin că deficitul de forță de muncă din anumite domenii rămâne ridicat și nu poate fi acoperit din resurse interne.

În schimb, Blocul Național Sindical (BNS) a criticat poziția patronatelor, acuzând o lipsă de coerență între solicitările privind înghețarea salariului minim și dorința de a aduce mai mulți muncitori din afara UE. „Patronatele au invocat dificultăți economice când s-a discutat despre salariul minim, dar au cerut ulterior o creștere semnificativă a contingentului de lucrători străini”, a transmis BNS într-un comunicat.

Ședința Consiliului Național Tripartit nu s-a limitat doar la tema forței de muncă. Printre alte măsuri anunțate de secretarul de stat Ciprian Nicolae Văcaru se numără:

• Creșterea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei;
• Alocarea a 320 de milioane de lei către Direcțiile de Asistență Socială și Protecția Copilului, din Fondul de Rezervă Bugetară, pentru a asigura continuitatea serviciilor;
• Extinderea Contractului colectiv de muncă pentru sectorul „Activități de Asigurare și Reasigurare”.
• Prin aceste măsuri, Guvernul încearcă să echilibreze presiunile pieței muncii, protejând totodată angajații români în fața incertitudinilor economice din 2026.