Horia Oniţa a predat ştafeta

După 17 luni de mandat, Horia Oniţa a pus armele jos. De astăzi, conducerea Consiliului Naţional al Elevilor va fi preluată de vicepreşedintele Vlad Ştefan. Acesta va avea misiunea de a reprezenta drepturile şi interesele elevilor şi de a dezvolta structura.

„A fost un mandat pe care l-am început cu dorința de a transforma filosofia mişcării de reprezentare a elevilor într-una puternică, practică, care îşi asumă necesitatea de a-şi asuma, în pofida oricăror consecințe, semnalarea şi contracararea abuzurilor din sistem, cât şi responsabilitatea de a se poziționa public pe teme de importanță majoră care tind să nu fie abordate tocmai din cauza impactului pe care îl au şi a dificultății unei reforme veritabile care să elimine lacunele imense din sistemul de învățământ preuniversitar”, a spus Horia Oniţa.

Bilanţ

În timpul mandatului său, Horia a avut 158 de poziţii publice, peste 3.000 de ore pe teren, 160,000 de kilometri parcurşi ca preşedinte CNE şi peste 600 de puncte pe ordinea de zi ale celor 7 Adunări generale şi 30 de şedințe ale Biroului executiv prezidate.

„La final de mandat pot spune că elevii din generaţiile următoare vor avea parte de multe drepturi de care noi am fost privați, precum: manuale şcolare pentru clasele XI-XII, statutul elevului, codul drepturilor şi obligațiilor elevului, cu multe aspecte de bun-simț ce erau încălcate până în prezent, reduceri de 50%, conform legii, la biletele de tren, dreptul de vot în Consiliul de Administrație şi renunțarea la pragul de 0.5 puncte la Evaluare Națională şi Bacalaureat”, a amintit Oniţa. Mai mult decât atât acesta a arătat că a avut şi zeci de poziţii privind încălcarea legislației în şcoală (navetă, uniforme, privarea de libertate prin interdicția părăsirii incintei etc.).

„Am încercat să promovez ideea că elevul nu mai poate fi considerat doar un apendice al şcolii, aşa cum de mult prea multe ori se întâmpla. Dar nu este destul. Avem nevoie de un punct de cotitură care se lasă aşteptat, şi deşi am auzit aceleaşi propuneri, viziuni foarte bune şi necesare pentru îmbunătățirea educației, totuşi ne rezumăm «la gânduri vechi să dăm nume noi» şi cam atât. Am lucrat la poziții, am participat la zeci de dezbateri, negocieri, emisiuni, şedințe sau am făcut cereri pe 544/2001 sau 554/2004 pentru un sistem mai eficient.

Avem un raport („Rezoluția privind viziunea asupra sistemului de învățământ din perspectiva repr. elevilor”), realizat pe baza unui chestionar aplicat la 10.000 de elevi, ce vorbeşte de curriculum, de docimologie, dotări, grupuri sociale dezavantajate, abandon, drepturi şi obligații, voluntariat, rolul elevului în comunitate ş.a.m.d. Totuşi, ceea ce vreau să rămână din mandatul pe care l-am coordonat este, pe lângă păstrarea drepturilor câştigate pentru elevi, o mentalitate prin care elevii reprezentanți se informează mai mult, luptă mai mult pentru elevi şi pentru educația din România, se implică mai mult în comunitate şi aduc mai multă plusvaloare”, a mai precizat Oniţa.

Independenţă

CNE a devenit un actor important în scena educației preuniversitare, fiind convocat inclusiv la întâlnirea preşedintelui României cu societatea civilă, şi este prioritar – susţine Oniţa, să îşi dezvolte acest statut, să îşi păstreze independența decizională şi să îşi dezvolte independența juridică.

„Am luptat pentru transparență decizională şi, din nefericire, a trebuit să lupt în cazuri particulare pentru abuzuri abominabile față de elevi. Țin să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea organizației, colegilor din Biroul Executiv de-a lungul mandatului, cei cu care am militat puternic pentru o poziționare reală, nu doar birocratică, a centrării educației pe elev.

Voi lupta în continuare, indiferent de locul în care mă voi afla, acum din postura de Vicepreşedinte al Consiliului Tineretului din România, pentru progresul educației româneşti şi pentru drepturile şi interesele elevilor din România”, a conchis tânărul orădean.