Este vorba despre deciziile care arătau că între 25 iunie 2018 și 30 mai 2022, dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale. Pe acest motiv, mai multe dosare de evaziune au fost închise. În hotărârea din 24 iulie, CJUE face referire la infracțiunile care adus atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Context

Decizia CJUE a fost dată într-o cauză în care instanța europeană a fost sesizată de Curtea de Apel Brașov. Pe rolul instanței române se aflau mai multe acțiuni ale unor condamnați pentru evaziune fiscală care contestau condamnarea lor definitivă ca urmare a prescripției răspunderii penale.

[eadvert]

Aceste persoane au invocat, printre altele, două decizii ale Curții Constituționale a României, din 2018, respectiv 2022, prin care a fost invalidată o dispoziție națională care reglementează cauzele de întrerupere a termenului de prescripție. Ca urmare, timp de aproape patru ani, dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a acestui termen, ceea ce, arătau persoanele în cauză, a făcut ca termenul de prescripție să se fi împlinit înainte ca deciziile de condamnare în cazul lor să rămână definitive. În opinia reclamanților, acest fapt ar conduce la încetarea procesului penal și la imposibilitatea de a fi condamnate.

Curtea de Apel Brașov a arătat că are îndoieli cu privire la compatibilitatea unei astfel de interpretări cu dreptul Uniunii: ”Aceasta ar avea ca efect exonerarea persoanelor condamnate în cauză, dar și a unui număr considerabil de alte persoane de răspunderea lor penală pentru infracțiuni de fraudă fiscală susceptibilă să aducă atingere intereselor financiare ale Uniunii.” Instanța română s-a adresat CJUE pentru a cere lămuriri, arătând că, pentru a se conforma dreptului Uniunii, ar putea fi pusă în situația de a lăsa neaplicată jurisprudența Curții Constituționale ori a instanței supreme naționale, fapt care le-ar putea atrage sancțiuni disciplinare.

Ce a decis CJUE – extrase din hotărârea Marii Camere

91. (…) Situația juridică ce rezultă din aplicarea Deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, precum și din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție generează un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, în special în cauzele a căror complexitate impune efectuarea unor cercetări mai îndelungate de către autoritățile penale.

98. În principiu, instanțele naționale sunt obligate (…) să lase neaplicate Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, din care rezultă că, în perioada cuprinsă între 25 iunie 2018, data publicării acestei Decizii nr. 297/2018, și 30 mai 2022, data intrării în vigoare a OUG nr. 71/2022, dreptul român nu prevedea nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, în măsura în care aceste decizii au efectul de a conduce la prescrierea răspunderii penale într-un număr mare de cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și, prin urmare, așa cum s-a constatat la punctul 91 din prezenta hotărâre, de a crea un risc sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni.

100. De asemenea, instanțele naționale sunt obligate, în principiu, în conformitate cu aceste dispoziții, să lase neaplicată Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în măsura în care această decizie permite invocarea prescripției răspunderii penale, în temeiul efectelor Deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, ca lege penală mai favorabilă (lex mitior), în cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și, prin urmare, amplifică riscul sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni.

125. (…) Instanțele unui stat membru nu sunt obligate să lase neaplicate deciziile curții constituționale a acestui stat membru prin care este invalidată dispoziția legislativă națională care reglementează cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală din cauza încălcării principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum este protejat în dreptul național, sub aspectul cerințelor acestuia referitoare la previzibilitatea și la precizia legii penale, chiar dacă aceste decizii au drept consecință încetarea, ca urmare a prescripției răspunderii penale, a unui număr considerabil de procese penale, inclusiv procese referitoare la infracțiuni de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii. În schimb, dispozițiile menționate ale dreptului Uniunii trebuie interpretate în sensul că instanțele acestui stat membru sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare.

137. Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale potrivit căreia instanțele naționale de drept comun ale unui stat membru sunt ținute de deciziile curții constituționale, precum și de cele ale instanței supreme ale acestui stat membru și nu pot, din acest motiv și cu riscul angajării răspunderii disciplinare a judecătorilor în cauză, să lase neaplicată din oficiu jurisprudența rezultată din deciziile menționate, chiar dacă ele consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, că această jurisprudență este contrară unor dispoziții ale dreptului Uniunii care au efect direct. Hotărârea integrală este disponibilă aici.

Opinii contradictorii

Hotărârea CJUE din 24 iulie a provocat reacții diferite în mediul juridic. În timp ce unii specialiști susțin că această decizie se aplică doar infracțiunilor de fraudă cu fonduri europene, alții consideră că vizează toate procesele de corupție.

Avocatul orădean Răzvan Doseanu, cel care a ridicat pentru prima dată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor privind întreruperea prescripției penale, în procesul de la Curtea de Apel Oradea al Nelei Secară și al lui Coriolan Secară, are o altă opinie.

„CJUE spune categoric că deciziile CCR (privind prescripția – n.n.) vor fi aplicabile în cazul infracțiunilor de drept comun, cu consecința încetării proceselor penale, (…) inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție. CJUE spune însă că deciziile CCR nu ar trebui să fie aplicate în cauzele de fraudă gravă privind bugetul Uniunii Europene. O discuție interesantă rămâne în privința infracțiunilor de evaziune fiscală”, susține Doseanu într-un clip video pe TikTok.

Judecătorul Cristi Danileț arată că, potrivit CJUE, deciziile Curții Constituționale privind prescripția pot fi ignorate în procesele de corupție.

„CJUE spune acum că, dacă e vorba de infracțiuni din domenii care intră în sfera de interes ale UE – asta înseamnă fonduri europene (spune Curtea) și corupție (spun eu) – magistrații români pot ignora deciziile CCR ca să nu se creeze o impunitate în masă a unor persoane care încalcă legea, dacă înainte de 25.06.2018 se întrerupsese prescripția prin acte de procedură efectuate de magistrații români.

Cu alte cuvinte, aceste decizii nu au efect retroactiv, cum se pare că s-a înțeles în România”, a explicat magistratul, într-o postare pe contul său de Facebook.

Danileț consideră că, în cele două domenii și pentru dosarele instrumentate la timp la mijlocului anului 2018, când a apărut prima decizie CCR, „cauzele soluționate definitiv pe fond nu pot fi redeschise pentru a se aplica prescripția, iar (cele – n.n.) aflate în curs de soluționare, în care termenul de prescripție fusese întrerupt, merg mai departe”.

Aplicarea deciziilor

Instanțele din Bihor au aplicat deciziile CCR și ale Înaltei Curți în mai multe dosare de fraudă și au decis încetarea proceselor pe motiv că a intervenit prescripția răspunderii penale. Un astfel de caz a fost cel al afaceristului Dorinel Edu, acuzat de evaziune fiscală. În urmă cu câteva zile, Tribunalul Bihor a constatat prescrierea faptelor comise acum mai bine de un deceniu, dar a decis să-i oblige pe cei omul de afaceri să achite ANAF datorii de peste 110.000 de lei.

Tot pe baza deciziilor privind prescripția a scăpat de procesul penal avocatul orădean Călin Moisi, acuzat de fals în dosare ce vizau taxa auto de mediu.

Cel mai mediatizat proces care a fost oprit ca urmare a aplicării deciziilor CCR pe prescripție a fost cel de la Curtea de Apel București, în care Elena Udrea a fost acuzată de trafic de influenţă şi spălare a banilor, în legătură cu suma de 5 milioane de dolari pe care ar fi primit-o de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în dosarul Hidroelectrica.