Aceasta este concluzia Tribunalului Bihor după analiza probelor din dosarul în care fosta adjunctă a șefului Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bihor, Nadia Popa (fostă Racz), a fost anchetată și judecată pentru că ar fi luat 1.000 de lei mită cu ocazia unui control. Instanța a decis să o achite pe funcționară, arătând că acuzația nu este susținută de „probe directe, clare și neechivoce” și că sunt „elemente serioase care permit formularea unei explicații alternative rezonabile, respectiv aceea că inculpata nu a primit nicio sumă de bani”.

Jurnal bihorean a analizat hotărârea Tribunalului Bihor, publicată pe portalul Rejust, pentru a afla cum a motivat instanța luarea acestei decizii. De precizat că în același dosar, Nadia Popa a fost condamnată la un an și 2 luni de închisoare, cu suspendare, pentru permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.

Acuzația: bani împărțiți în trei, după un control

În rechizitoriul întocmit de DNA Oradea, Nadia Popa este acuzată că, pe 14 februarie 2022, ar fi primit 1.000 de lei din cei 3.000 de lei dați de reprezentantul unei firme din Ștei, denunțător în acest caz, pentru a nu fi sancționat cu până la 20.000 de lei, în urma unui control la care au mai participat două inspectoare de muncă, Daniela Viorica Hriscu și Aurica Buhaș.

Potrivit administratorului de firmă și soției acestuia, Popa ar fi semnat doar un proces-verbal și nu ar fi participat la remiterea banilor și nici la control, plicul cu cei 3.000 de lei fiind luat de celelalte funcționare. Ulterior, Hriscu și Buhaș au încheiat cu procurorii DNA acorduri de recunoaștere a vinovăției, admițând primirea sumei și împărțirea banilor în mod egal cu Nadia Popa.

Pe lângă aceasta, acuzația de luare de mită adusă fostei adjuncte de la ITM Bihor s-a bazat și pe declarațiile celor doi soți din Ștei, care au precizat că inițial au pus în plic 1.000 de lei, suma fiind triplată după ce una dintre inspectoare le-ar fi spus că „mai avem una afară”.

De asemenea, anchetatorii anticorupție au interceptat convorbirile pe care Aurica Buhaș și Daniela Hriscu – folosite drept colaboratoare cu identitate reală – le-au avut ulterior cu inspectoarea șefă adjunctă de la acea vreme. Așa au aflat cum, într-o discuție din octombrie 2023, la două zile după percheziția efectuată de DNA la sediul ITM Bihor, Nadia Popa nu ar fi negat în fața lui Buhaș primirea banilor după controlul din Ștei, fapt interpretat de acuzare ca o recunoaștere implicită a comiterii faptei. Procurorul de caz a mai invocat conversații purtate ulterior de fosta adjunctă a ITM Bihor cu fiul și fiica sa, în care, printre altele, Popa ar fi caracterizat drept „nenaturală” revenirea la muncă a celor două funcționare acuzate de DNA de corupție: „Nu așa se acționează (…), decât dacă vrei să dai la schimb un pește mai mare”. Anchetatorii au remarcat că, după aceste convorbiri, Nadia Popa ar fi negat vehement într-o discuție cu Daniela Hriscu faptul că ar fi primit bani în urma controlului de la Ștei.

Tribunalul: „declarațiile, excesiv de sumare”

Tribunalul Bihor a arătat că declarațiile inspectoarelor Hriscu și Buhaș, date cu ocazia recunoașterii acuzațiilor, trebuie analizate cu prudență, deoarece provin de la persoane care au beneficiat de reducerea pedepsei, „având astfel un interes evident în formularea unor declarații favorabile acuzării”. În opinia instanței, aceste mărturii „sunt excesiv de sumare” și nu oferă detalii concrete cum ar fi existența sau nu a unei înțelegeri prealabile privind împărțirea sumei primite, locul unde fiecare și-ar fi luat partea sau dacă a fost vorba de un caz izolat.

În plus, inspectoarele nu au arătat care ar fi fost reacția Nadiei Popa la presupusul moment al primirii banilor: „Nu rezultă dacă aceasta a acceptat suma în mod voluntar, dacă a existat vreo opoziție, ezitare sau condiționare”.

Completul de judecată a remarcat că fosta inspectoare șefă adjunctă nu a avut posibilitatea de a le confrunta și interoga pe celelalte inculpate în decursul procesului, fie pentru că acestea au fost audiate atunci când Nadia Popa nu avea nicio calitate în dosar, fie pentru că au refuzat să răspundă la întrebări în fața anchetatorilor și a instanței. Considerând că, în aceste condiții, declarațiile Danielei Hriscu și ale Auricăi Buhaș au un „caracter lacunar și neverificat contradictoriu”, judecătorul de caz a explicat că informațiile oferite de acestea au „valoarea unor indicii secundare, ce necesită o coroborare riguroasă cu alte probe directe”.

Achitare pe motiv că fapta nu există

Magistratul a mai observat că Nadia Popa avea rolul de coordonare administrativă a activității de control, fără implicare directă în constatarea neregulilor sau în stabilirea sancțiunilor: „Această împrejurare face plauzibilă ipoteza că inculpata nu a avut nici interes, nici posibilitate efectivă de a solicita sau primi bani”. O altă problemă indicată de instanță a constituit-o faptul că interceptările invocate de DNA nu conțin recunoașteri explicite ale primirii banilor de către Nadia Popa.

„Simpla afirmație că aceasta nu ar fi negat primirea banilor nu poate fi asimilată, din punct de vedere juridic, unei recunoașteri a faptei. Absența unei negări explicite poate avea multiple explicații alternative și nu dovedește existența actului material al primirii sumei”, se arată în hotărârea Tribunalului Bihor.

Explicând că primirea celor 1.000 de lei de către fosta adjunctă a ITM Bihor nu este dovedită prin probe directe, de tipul înregistrărilor „clare” ori marcaje ale banilor, instanța a stabilit că acuzația de luare de mită, formulată față de aceasta, se bazează „pe afirmații indirecte, interpretabile și insuficient coroborate”.

„Prin urmare, faptele cauzei pot fi explicate într-o manieră rezonabilă și plauzibilă prin ipoteza că inculpata nu a primit suma de 1.000 de lei”, a concluzionat Tribunalul Bihor.

Astfel instanța a stabilit că există o îndoială rezonabilă în ceea ce privește acuzația de luare de mită, ceea ce a dus la achitarea Nadiei Popa, pe motiv că „standardul probatoriu necesar pentru pronunțarea unei condamnări nu este îndeplinit”. Sentința dată pe 30 ianuarie 2026 poate fi atacată cu apel, atât de fosta adjunctă de la ITM Bihor, cât și de DNA, în termen de 10 zile de la comunicare.

Fosta directoare adjunctă de la ITM Bihor, Nadia Racz, achitată pentru luare de mită. Tribunalul Bihor: fapta nu există