Potrivit datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în perioada ianuarie–septembrie 2025 au fost înregistrate 412 cazuri de insolvenţă în judeţ, în scădere cu 4,63% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost raportate 432.
La nivelul întregii ţări, 4.698 de firme şi PFA au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale anului, ceea ce reprezintă o diminuare de 8,22% comparativ cu perioada similară din 2024, când s-au înregistrat 5.119 cazuri. Totuşi, chiar şi în condiţiile acestei scăderi, judeţele din vestul României – Bihor, Cluj şi Timiş – continuă să aibă printre cele mai ridicate rate de insolvenţă, semn că mediul economic local rămâne sub presiune.
Capitala rămâne liderul naţional în ceea ce priveşte insolvenţele, cu 833 de cazuri, urmată de Bihor (412) şi Cluj (310). În Timiş au fost consemnate 275 de insolvenţe, iar în Ilfov – 248, acesta din urmă fiind unul dintre puţinele judeţe unde numărul insolvenţelor a crescut, cu peste 20%.
Cele mai vulnerabile sectoare economice continuă să fie comerţul cu ridicata şi amănuntul, reparaţiile auto, construcţiile şi transporturile. În comerţ au fost raportate 1.024 de cazuri de insolvenţă, în scădere cu peste 23% faţă de 2024, iar în construcţii – 891 de cazuri, cu o reducere de aproape 16%. Transportul şi depozitarea sunt singurele domenii cu o creştere uşoară, de 1,73%.
Deşi scăderea numărului de insolvenţe poate fi privită ca un semn pozitiv, poziţia Bihorului în topul judeţelor cu cele mai multe firme aflate în dificultate rămâne îngrijorătoare. Specialiştii spun că mediul de afaceri bihorean continuă să resimtă presiunea costurilor ridicate, a lipsei de forţă de muncă şi a incertitudinilor economice, în special în sectoarele construcţiilor şi comerţului.
Trimite articolul
XPentru o analiză corectă, e bine de văzut numărul de firme înființate în ultimii 5 ani pe județe.
Dacă Bihorul e în top și acolo, atunci situația e normală. Dacă e la coadă, atunci e grav.
insolvente in judetu’ fanion PNL? pai se poate?
Statul român are o atitudine duşmānoasā pe tot ceea ce înseamnā iniţiativā privatā. Āsta e unul dintre motivele pentru care multe IMM-uri din Ro ajung sā clacheze.
Dar mai e şi un alt motiv. Lipsa completā de educaţie financiarā a multor mici intreprinzātori. Stiu mulţi “afacerişti” mārunţi din Ro care din primul an de “biznis” , chiar daca afacerea era la inceput şi nu mergea grozav s-au aventurat la ” investiţii” absolut ridicole şi nefolositoare ,prin credite bancare . Cea mai frecventa ” investiţie ” pāguboasā a patronaşului român aflat la inceput de drum e bolidul de lux de zeci de mii de euro. Dar mai sunt şi altele…Iar dupā cateva luni afacerea e pe chituci. 🙂
mai mira pe cineva, la cate taxe si biruri noi au pus pe afacerile private ? 🙁 Ce frumos ar fi sa fim toti bugetari cu salarii mari si fara ganduri …