Conducerea Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţele Politice şi Ştiinţele Comunicării transmite concluziile conferinţei internaţionale „Statutul istoriei şi al istoricilor în contemporaneitate”, desfăşurată între 17 şi 20 octombrie de Universitatea din Oradea în colaborare cu Universitatea de Stat din Republica Moldova şi Academia Română – Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea-Chişinău a organizat conferinţa internaţională cu titlul „Statutul istoriei şi al istoricilor în contemporaneitate”.
La deschiderea găzduită de Prefectură au cuvântat prorectorul orădean Sorin Şipoş, preşedintele CJ Bihor – Cornel Popa, directoarea Cancelariei Prefectului – Claudia Timofte, viceprimarul Ovidiu Mureşan, Ion Eremia de la Universitatea de Stat din Rep. Moldova şi decanul gazdă Ioan Horga. Comunicării. Au urmat comunicări în plen susţinute de specialişti din România, Ungaria şi Republica Moldova.
„În linii generale, lucrările conferinţei au reuşit să aducă în discuţie noi perspective asupra scrisului istoric, dar şi noi modalităţi de atragere de fonduri pentru dezvoltarea cercetării istorice care să fie în concordanţă cu cerinţele vremii”, a rezumat prodecanul Gabriel Moisa de la Facultatea de profil. Dezbaterile şi intervenţiile ştiinţifice s-au finalizat cu o serie de concluzii privind statutul istoriei şi al istoricilor în contemporaneitate, pe care organizatorii le-au numerotat.
FACTBOX
Concluziile conferinţei
1. Pe tot parcursul secolului al XX-lea s-au înregistrat perturbări în relaţiile dintre istorie, factorul politic şi societate. În transformările ce au avut loc, ştiinţa istorică a fost lipsită de rolul său de „magistra vitae”. Sub acest aspect, au avut loc numeroase intervenţii docte prin care s-au făcut noi apeluri pentru gândirea unor strategii funcţionale în vederea reconfigurării rolului istoriei în societate şi în sistemul de învăţământ.
2. Vectorul general al căutărilor trebuie să se bazeze pe sursele documentare care trebuie coroborate cu noile surse de investigare care provin dinspre alte ştiinţe, apelul la interdisciplinaritate fiind obligatoriu în noile realităţi ale cercetării ştiinţifice.
3. Istoricul care analizează aceste surse trebuie să fie sincer, onest şi cu dorinţa de a se apropia cât mai mult de adevăr. Numai aşa se poate naşte o nouă istorie, cu rol benefic în modelarea conştiinţei societăţii civile, o nouă ştiinţă istorică şi un statut respectabil pentru istoric, care să fie corespunzător acestor timpuri imprevizibile pe care le trăim cu toţii.
4. Un plus de consistenţă pentru calitatea ştiinţifică a conferinţei a venit şi din partea profesorilor preuniversitari, care prin lucrările propuse dezbaterii ştiinţifice au repus în discuţie problema studierii istoriei în şcolile din România, problemele acute cu care aceştia se confruntă. S-a desprins ideea că studierea istoriei este esenţială pentru sănătatea morală a naţiunii. Prin intermediul ei, tinerii pot fi învăţaţi să respecte nişte valori şi idealuri cu rol formator pentru întreaga lor personalitate.
5. S-a dezbătut problema „laboratorului” sau a „atelierului” istoricului. Aici intervenţiile au fost numeroase şi docte. Prin intermediul acestor „ateliere”, în opinia istoricilor prezenţi la Oradea, istoria doreşte să participe la crearea unei noi conştiinţe profesionale. Impasul financiar, slaba finanţare (un alt punct delicat luat în discuţie de participanţi) indică faptul că riscurile şi mizele acestei noi conştiinţe profesionale a istoricului vor fi estimate de viitor.
6. S-a decis ca lucrările susţinute la conferinţă să fie publicate într-un volum ştiinţific până la finele anului 2013.
7. Participanţii au discutat asupra viitoarei teme ştiinţifice care urmează să fie dezbătuă la Universitatea din Oradea în 2015.
Citiți principiile noastre de moderare aici!