Junglă imobiliară în rezervaţie

Ecologiştii fac front comun ca urmare a
intenţiei primarilor din zona Ştei-Beiuş
de desfiinţare a Parcului Natural Apuseni.
Peisajul carstic e brăzdat de drumuri făcute
de tafuri şi tractoare, din loc în loc,
stivele de lemn aşteaptă camioanele, drumul
distrus de viituri dezvăluie un peisaj dezolant.
Deşi Parcul se presupune că îi
conferă protecţie, în continuare zone
întregi sunt defrişate şi tone de lemn
se încarcă zi de zi.

Primarii comunelor Lunca, Rieni, suţin că
sunt impiedicaţi să intervină în
igienizarea pădurilor, cer declararea ca
neconstituţională a Legii de delimitare a
Parcului Natural Apuseni întrucât aceasta
ar încălca dreptul la proprietate al
comunelor limitrofe şi cer desfiinţarea
Parcului Natural Apuseni.

În replică, Mihai Togor, preşedintele
Centrului Român pentru Supraveghere
Ecologică (CRSE) promite că CRSE va
iniţia o întâlnire cu toţi
factorii responsabili şi de decizie pentru a
găsi o cale ca Parcul Natural Apuseni să
funcţioneze. „Planul de management,
deşi este întocmit de un an şi
jumătate, a fost respins pe un motiv hilar –
că nu s-au depus hotărârile Consiliului
Ştiinţific şi ale Consiliului
Consultativ de Administrare. Asupra Consiliului
Ştiinţific se fac presiuni pentru a aproba
zonarea internă dorită de primarii care nu
sunt de acord cu zona în care se poate construi.
”

Cabane ilegale

În continuare se campează haotic, fără
aprobare. Gunoaiele sunt ascunse prin pădure ori
depozitate fără jenă lângă drum,
aşa cum sunt şi cele de la Boga. La doi paşi
de casele de vacanţă, mirosul acru de
putreziciuni se pare ca nu deranjează pe nimeni, nici
pe proprietari, nici pe cei de la Primăria Pietroasa.
„Depozitarea gunoaielor este ilegală.
Primăria Pietroasa ar trebui să asigure
salubrizarea şi să-i amendeze pe cei care
aruncă ilegal gunoiul, inclusiv la Boga”,
precizează Mihai Togor.

Cât despre posibilităţile de cazare
şi dezvoltare a turismului, există
sufieciente zone unde legea permite construcţia de
pensiuni şi cabane în zona Parcului, şi
totuşi, apar construcţii noi. „Doar
trei construcţii sunt autorizate în platoul
Padiş, cabana Padiş şi alte două
clădiri în roşu”, declară
fostul inspector şef al Inspectoratului Teritorial
în Construcţii, Lucian Chindlea.
„Pentru construcţiile neautorizate au fost
aplicate, anul trecut, de către Inspectorat amenzi
în valoare de 60.000 de lei. Este periculos aici
de construit pentru că nu este rezolvată
problema apei şi a canalizării, este o
zonă carstică iar apa menajeră
infiltrată într-un loc poate ieşi
în alt loc, la kilometri distanţă. Nu
ai voie să contruieşti într-un parc
natural ci doar la periferie”, a precizat Lucian
Chindlea, aflat la Glăvoi.

Şi la periferie sunt o mulţime de pensiuni cu
posibilităţi serioase de cazare. Doar ca
exemplu, pe valea Aleului, o iniţiativă
privată, proprietate româno-americană,
se întinde pe 120 de hectare. „Este un
proiect pilot, cu bani europeni. Sunt un vizionar, am
minte antreprenorială şi ştiu că
aici se poate trăi liber şi
sănătos”, declară administratorul
Adrian Dreana. Cu poteci amenajate, cu coşuri de
gunoi amplasate ici-colo, pe propietatea privată
există şi o păstrăvărie cu
puiet de primă generaţie. Nemulţumit de
defrişările din zonă, Adrian Dreana
precizează: „Se distruge fauna din apă
deoarece coboară aluviunile unde este
defrişată pădurea. Rădăcinile,
crengile şi rumeguşul ajung în apă
şi distrug păstrăvii. Unde e
defrişată pădurea nu mai există
păstrăvi”.

Staţiunea în stand-by

Proiectul de construire, în zona Padiş-Lazuri, a
unei staţiuni de 60 de milioane de euro se află
în stand-by. Consiliul Ştiinţific al
Parcului Natural Apuseni a respins propunerea de modificare
a zonării interioare a Parcului Natural Apuseni,
terenul pe care vor să construiască fiind inclus
în categoria „zonă de protecţie
integrală”, unde construirea este
interzisă. „Compania de Turism, Hoteluri şi
Restaurante Padiş (CTHRP) pregăteşte o
altă variantă de proiect, din câte sunt
informată.

Au mutat zona de amplasare a staţiunii de pe
coasta Bisericii Moţului, în coasta
Bătrânei, dar tot în bazinul de
acumulare a Molhaşurilor, care este
rezervaţie ştiinţifică. Construirea
acestei staţiuni va influenţa în sens
distructiv Molhaşurile. Intervenţia
într-un singur punct afectează o zonă
mult mai mare. În zona moţilor şi
crişenilor sunt posibilităţi destule
pentru a se dezvolta turismul. Iar în zona de
carst să fie un turism dirijat şi
controlat”, susţine Ana Marossy.

În această idee, aşa după cum
observă preşedintele CRSE, Mihai Togor,
zonarea Parcului devine esenţială pentru
investitori.

Drum spre Padiş

Îngrijorarea ecologiştilor faţă de
viitorul zonei Padiş este alimentată şi de
faptul că va fi modernizat curând drumul spre
Padiş iar afluxul turistic va creşte pe
măsură.

Astfel, Consiliul Judeţean Bihor a desemnat
săptămâna trecută ca şi
câştigătoare a contractului de
executare a DJ Sudrigiu – Pietroasa – Cabana
Padiş, asocierea MBS Group Turda – Alfa Rom Satu
Mare – Nemzetkozi Betonut, care a ofertat 11 milioane
euro, adică 82% din costul evaluat de beneficiar.
Potrivit anunţului de licitaţie, drumul de
28,5 km trebuie refăcut în termen de doi ani
de la semnarea contractului.

Camelia Buşu