Avocatul Răzvan Doseanu a cerut Inspecției Judiciare să verifice modul în care se repartizează dosarele aflate în competența judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor.
Concret, Doseanu a arătat că, din decembrie 2017 până la data de 20 noiembrie 2018, când prin hotărârea Colegiului de conducere a mai fost desemnat un judecător de drepturi și libertăți, ,,Crina Muntean era singurul judecător de drepturi și libertăți, aspect ce reprezintă o gravă neregularitate privind accesul la un proces echitabil”.
Astfel, judecătoarea Crina Muntean de la Tribunalul Bihor este cercetată că ar fi vrut să monopolizeze completele de judecători de drepturi și libertăți din cadrul instanței orădene, pe tot ce însemna autorizare de măsuri de supraveghere tehnică, arestări prevenive, percheziții etc.
Monopol?
Abaterea disciplinară pentru care Crina Muntean a ajuns, zilele trecute, în fața Inspecției Judiciare constă în încălcarea repartizării aleatorii a dosarelor și încălcarea dreptului la un proces echitabil. În plus, a afectat, în sens negativ, încrederea opiniei publice față de imparțialitatea actului de justiție.
Din rezoluția Inspecției Judiciare reiese că, în timpul anchetei, judecătoarea de la Tribunalul Bihor a folosit în apărarea sa o cerere de recuzare a unui procuror DNA.
,,În realitate, doamna judecător a urmărit excluderea unor judecători din activitatea de drepturi și libertăți. Dosarele trebuiau distribuite între toți judecătorii secției penale. Ea nu doar să nu le-a distribuit aleatoriu, dar i-a manipulat pe membrii Colegiului de conducere (care nu erau specializați în Penal) și nu aveau experiență. Au fost induși în eroare și manipulați de doamna Crina Muntean, pentru ca ea să dețină monopolul asupra tot ce însemna această instituție a judecătorului de drepturi și libertăți. Din raport rezultă că apărarea ei e că a fost, la un moment dat, recuzată de un procuror DNA. Acest fapt nu este, evident, de natură să înlăture concluzia. Pe de o parte este irelevant (nefiind necesar pentru existența abaterii să existe o dirijare a dosarelor în interesul cuiva anume, fiind suficientă afectarea/inexistența repartizării aleatorii), pe de altă parte, este de remarcat că cererea de recuzare depusă de doamna judecător în apărare a fost motivată pe <<un denunț penal mincinos>> pe care l-ar fi formulat doamna judecător împotriva procurorului din cadrul DNA. Astfel, cererea de recuzare nu dovedește decât existența unui eventual conflict între un judecator și procuror, neputând prezenta relevanță sub aspectul existenței abaterii disciplinare”, a spus Doseanu, citând din raport.
Sesizarea formulată de Doseanu a fost admisă de Inspecția Judiciară, care a demarat acțiunea disciplinară față de Crina Muntean și a sesizat Secția pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii.
În varianta în care va fi găsită vinovată, judecătoarea Crina Muntean riscă să fie exclusă din magistratură.
Norme încălcate Redăm, în continuare, un fragment din rezoluția Inspecției judiciare care poate fi citită pe www.bihon.ro:
,,Se constată că doamna judecător Muntean Crina Elena a săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. o) din Legea nr. 303/2004 potrivit căruia constituie abatere disciplinară nerespectarea, în mod grav sau repetat, a dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.
Prin Legea nr. 242/12.20.2018, textul art. 99 lit. o) a fost modificat astfel: constituie abatere disciplinară nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.
În privința doamnei judecător Muntean Crina Elena, activitatea de încălcare a normelor privind repartizarea aleatorie a avut loc în perioada 20 decembrie 2017 – 21 noiembrie 2018, astfel încât îi este aplicabil textul, în noua sa formulare nefiind posibilă ultraactivitatea legii vechi.
În cursul lunii decembrie 2017, doamna judecător Muntean Crina Elena avea calitatea de vicepreședinte al instanței, Tribunalul Bihor neavând, la acel moment, președinte. De asemenea, doamna judecător asigura înlocuirea președintelui de secție penală, respectiv domnul Buz Adrian.
La nivelul Tribunalului Bihor s-a menținut, începând cu anul 2015 o formă de organizare a activității prin care, o parte dintre judecătorii secției, participau în completele de drepturi și libertăți și alți judecători participau la celelalte tipuri de complete.
Începând cu sfârșitul anului 2017, în condițiile în care volumul de activitate la nivelul completelor de fond continua să crească, mai ales în comparație cu volumul de activitate pe care îl presupunea exercitarea în mod exclusiv a funcției de judecător de drepturi și libertăți, în rândul unora dintre membrii secției penale au început să se manifeste nemulțumiri, precum și propuneri de echilibrare a volumului de activitate. La data de 20.09.2017, judecătorii secției au formulat cereri în sensul de a se lua măsuri în vederea echilibrării volumului de activitate. Cu ocazia unei ședințe a judecătorilor secției penale ce a avut loc la data de 21.09.2017, domnul judecător Șerban Rareș a reiterat propunerea ca toți judecătorii de primă instanță să îndeplinească și funcția de judecător de drepturi și libertăți.
Din cuprinsul minutei întocmite cu acest prilej rezultă că această propunere nu a fost pusă în discuție, nimeni nu a expirmat nicio opinie, și chiar, din succesiunea replicilor în text, pare că această susținere nu a fost auzită.
Ulterior,în cadrul Secției penale, miercuri, 20 decembrie 2017, a avut loc o ședința în cursul căreia doamna judecător a condus și dirijat discuțiile astfel încât să se ajungă la desemnarea sa ca unic judecător de drepturi și libertăți.
Pe urmă, în calitate de înlocuitor al președintelui secției penale, a propus și susținut în Colegiul de conducere ca ea însăși să preia ambele complete de drepturi și libertăți pe o perioada incertă, respectiv până la completarea schemei de personal a secției.
Piedici
În ședinta Colegiului de conducere din 27.12.2017 a împiedicat desfășurarea unor dezbateri mai ample cu privire la această problematică. Astfel, deși un membru al Colegiului a menționat expres că există și alte variante de organizare a activității, totuși cu privire la această susținere nimeni nu a exprimat niciun punct de vedere, întrucât doamna judecător Muntean Crina Elena a replicat că <<ar fi vulnerabilizate dosarele penale dacă toți judecătorii și toți grefierii secției ar avea acces la datele confidențiale>>. Imediat consecutiv acestei replici, membrii Colegiului de conducere au votat în unanimitate propunerea formulată.
În perioada 01.01.2018-21.11.2018, doamna judecător a asigurat participarea în ambele complete de drepturi și libertăti, neinvocând niciun moment că s-ar impune repartizarea cauzelor în condițiile legii, în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
După adoptarea Hotărârii de Colegiu nr. 15/12.07.2018 când, la propunerea noii conduceri a Tribunalului Bihor s-a decis, de principiu, renunțarea la separarea strictă a funcțiilor judiciare cu motivarea expresă că se încalcă repartizarea aleatorie, doamna judecător Muntean Crina Elena s-a opus acestei hotărâri, a formulat plângere prealabilă împotriva ei, a pledat pentru împiedicarea punerii sale în executare.
Toate aceste acțiuni și inacțiuni realizate – fie ca vicepreședinte și înlocuitor al președintelui secției penale, fie ca titular unic al completelor de drepturi și libertăți de către doamna judecător Crina Elena Muntean realizează elementul material al abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. o) din Legea nr. 303/2004.
Asigurarea imparțialității și transparenței în realizarea actului de justiție poate fi garantată în practică tocmai prin respectarea unui criteriu obiectiv de distribuire a dosarelor spre soluționare, iar prin distribuirea aleatorie a dosarelor a fost eliminată posibilitatea repartizării dirijate a cauzelor.
Astfel, urmarea faptelor săvărșite de doamna judecător constă în afectarea repartizării aleatorii pentru toate cauzele de drepturi și libertăți înregistrate pe rolul secției penale a Tribunalului Bihor într-o perioadă de peste 11 luni și, mai departe, într-un prejudiciu adus imaginii care, pentru o funcționare adecvată, trebuie să se bucure de încrederea deplină a opiniei publice, în afectarea gravă a actului de
judecată, care a fost lipsit de una din garanțiile fundamentale cu privire la asigurarea legalității organului judiciar competent, care să îndeplinească prerogativele conferite pentru judecată.
De asemenea, a fost afectată, în sens negativ, încrederea opiniei publice față de imparțialitatea actului de justiție, de natură de a induce ideea că acesta poate fi influențat ca urmare a dirijării dosarelor aflate pe rolul instanțelor.
Totodată, nu a fost asigurată garanția unui proces echitabil, fiind încălcate dispozițiile art. 6/1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, referitoare la un tribunal independent, imparțial și prevăzut de lege”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!