Şi pe rolul instanţelor bihorene apar periodic cereri de suspendare, prin ordonanţă preşedinţială, a unor executări silite. Iar apariţia firmelor de recuperatori de creanţe a generat situaţii în care debitorii au sesizat şi mass-media privind felurite abuzuri.
Şi iată că, pe fondul tensiunilor sociale iscate de creşterea fracului elveţian, a ieşit la rampă omul politic Andreea Paul, fost consilier prezidenţial în cadrul Departamentului de Politici Economice şi Sociale (2005 – 2007) şi fost consilier de Stat pe probleme economice al premierului Emil Boc (2010 – februarie 2011).
ANPC, întrebat de legislaţie
Astfel, într-o declaraţie publică intitulată „820 de mii de români executaţi silit sunt neprotejaţi de practicile abuzive ale recuperatorilor din cauza proastelor legi actuale”, Andreea Paul mulţumeşte ANPC pentru răspunsul prompt şi complet la întrebarea pe care i-a adresat-o acestei instituţii în cadrul şedinţei din 21 ianuarie, cu referire la îmbunătăţirea legislaţiei privind protecţia consumatorilor creditaţi.
„Cer Parlamentului şi Guvernului României să acţioneze de urgenţă pentru rezolvarea gravelor lacune legislative în materie de executări silite, în condiţiile în care aproape 820.000 persoane sunt vizate în prezent de astfel de proceduri, conform cifrelor pe care mi le-a comunicat APNC în urma audierilor din Comisia de Buget, Finanţe şi Bănci. Dintre aceste aproape 820 de mii de persoane, cel mai grav afectaţi sunt românii creditaţi aflaţi în pericol de a-şi pierde locuinţele prin executări silite”, transmite Andreea Paul.
CEDO, despre pierderea locuinţei
Potrivit acesteia, CEDO a stabilit deja că pierderea unei locuinţe este una dintre cele mai grave atingeri aduse dreptului la respectarea domiciliului. CEDO a invocat, de asemenea, dreptul persoanei de a cere să fie examinată proporţionalitatea măsurii de executare silită a locuinţei.
„Criza declanşată de aprecierea bruscă a francului elveţian ne pune în faţa riscului unui nou val de executări silite şi a scos la iveală lipsa reglementărilor necesare în România pentru apărarea consumatorilor de bună-credinţă de abuzuri din partea băncilor sau a firmelor de recuperare cărora instituţiile bancare le-au cesionat creditele populaţiei”, observă Andreea Paul.
Redăm, în continuare, cele trei paliere pe care Andreea Paul le propune spre dezbatere:
Parlamentul şi Guvernul trebuie să ia în discuţie trei probleme cheie:
1. Executarea silită să fie precedată de trei paşi esenţiali:
a. analiza contractelor de credit şi depistarea eventualelor clauze abuzive;
b. verificarea corectitudinii calculului debitului restant şi a penalităţilor imputate;
c. identificarea motivului pentru care debitorul a intrat în incapacitate de plată, mai concret dacă este urmarea unor practici incorecte ale creditorului sau nu.
Principala problemă o constituie absenţa unor prevederi normative care să protejeze consumatorii atunci când aceştia, din motive neimputabile lor, ajung în incapacitate de plată. În prezent, contractele de credite pot fi executate silit fără a se cerceta dacă acestea cuprind clauze abuzive, dacă debitul restant a fost calculat corect sau dacă practici abuzive ale creditorului au contribuit la incapacitatea de plată a debitorului.
2. Odată stabilit corect prejudiciul imputabil debitorului, legea trebuie să-l protejeze pe debitor de practicile abuzive ale societăţilor de recuperare
Cea mai mare problemă apare atunci când creanţele sunt cesionate unor societăţi de recuperare care comit abuzuri în calcularea dobânzilor şi a penalităţilor, şi recurg adeseori la practici agresive pentru a induce panică în debitori. Nu sunt puţine cazurile în care executorul care se substituie creditorului recurge nejustificat atât la poprirea conturilor, cât şi la scoaterea bunurilor la licitaţie publică, blocând complet debitorul. Cer reglementarea urgentă a activităţii acestor societăţi, a modului de autorizare şi verificare a lor, a drepturilor şi obligaţiilor ce le revin în relaţia cu consumatorii, după modele de bună practică existente în Europa şi în SUA.
3. Împărţirea echitabilă a riscurilor între creditor şi debitor în situaţiile neprevăzute
A fost nevoie de o criză a creditelor în franci elveţieni pentru a înţelege că românii trebuie protejaţi şi în faţa unor situaţii greu de prevăzut, care NU le sunt imputabile, şi chiar a deciziilor hazardate sau «practicilor iresponsabile» ale băncilor, aşa cum sunt numite în Directiva 2014/17/UE atunci când face referire la creditele în valute străine. În prezent, întreaga povară revine pe umerii debitorilor români. Soluţia nu poate fi decât împărţirea cât mai echitabilă a riscurilor şi a pierderilor între creditori şi persoanele împrumutate.
Toate aceste considerente impun îmbunătăţirea cadrului legislativ referitor la etapele preliminare începerii executării silite, ca şi la executarea silită în sine, alături de adoptarea urgentă a legii insolvenţei persoanelor fizice solicitată de PNL.
Citiți principiile noastre de moderare aici!