Am intrat în campania electorală pentru alegerile legislative din 11 decembrie. Este a doua campanie electorală ce se supune noilor reguli stricte impuse de noua legislaţia electorală, atât în privinţa finanţării partidelor politice, a afişajului, cât şi a sancţiunilor pentru cei ce încalcă legislaţia.

După două alegerile legislative, 2008 şi 2012, când candidaţii erau plasaţi în colegii uninominale, generându-se o campanie electorală bazată mai degrabă pe teme locale, ce ţin, de fapt, de administraţiile locale, se revine la votul pe liste. Fiecare filială judeţeană de partid propune o listă cu candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi una pentru Senat, ordinea pe listă dând şi şansele pe care fiecare candidat le are să intre în Parlament. Astfel, s-a ramforsat şi puterea liderilor de partid în cadrul filialelor, aceştia având un rol hotărâtor în ordonarea listelor cu candidaţi.

Feţele alegerilor

Dacă PSD-ul lui Mang a ales să meargă înainte cu aceeaşi deputaţi Roman şi Bogdan, respectiv cu senatorul Bodog, iar Adelina Coste este singura noutate între candidaţii „din faţă”, la PNL, Ilie Bolojan se laudă cu două noutăţi – ginecologul Nicolae Suciu, novice în politică şi avocatul beiuşan Kiss. Însă, şi în PNL, Ghilea, Popa, Cupşa şi Cherecheş sunt deja feţe experimentate în politică, aceşti candidaţi fiind cotaţi cu şanse reale la Parlament, după ce ministrul tehnocrat Sorin Petru Buşe a spus „pas” filialei PNL Bihor, în ciuda insistenţelor aceluiaşi Bolojan. În schimb, PNL îl afişează pe premierul (încă) tehnocrat Cioloş, ca şi cum şi acesta ar candida pentru un loc sub cupola Parlamentului. Chiar dacă nu este cazul…

În UDMR, aceleaşi trei figuri vor intra, cel mai probabil, în Parlament: Cseke, Szabo Odon şi Biro Rozalia. ALDE speră că va prinde un deputat la redistribuire (George Doca), în timp ce USR-ul lui Clotilde şi Nicuşor Dan visează frumos, are entuziasm, însă nu are organizaţii bine conturate – ceea ce contează enorm.

Fără „băieţii” lui Tokes

În Bihor, zece partide parlamentare şi neparlamentare au depus liste cu candidaţi atât pentru Camera Deputaţilor, cât şi pentru Senat: Partidul Naţional Liberal – PNL, Partidul Social Democrat – PSD, Uniunea Democrată a Maghiarilor din Româniua – UDMR, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni – ALDE, Partidul Mişcarea Populară – PMP, Uniunea Salvaţi România – USR, Partidul Ecologist Român – PER, Partidul România Unită – PRU, Alianţa Noastră România – ANR şi Partidul România Mare – PRM. Faţă de alegerile locale, remarcăm două formaţiuni politice care nu şi-au depus liste cu candidaţi. Este vorba despre Partidul Popular Maghiar din Transilvania – PPMT, păstorit de Tokes Laszlo şi UNPR, fostul partid al lui Gabriel Oprea, înghiţit, între timp de partidul lui Traian Băsescu, PMP.

Unii nu pot candida

Faţă de parlamentarii aleşi în 2012, în Bihor, sunt câţiva parlamentari care au ales să nu mai candideze, cazul senatorului Valeriu Boeriu (PNL) sau care nu pot candida. Deputatul PSD Sonia Drăghici a decedat în luna iulie a acestui an, deputatul PNL Gheorghe Costin a fost condamnat penal, iar deputatul PNL (fost PDL) Liviu Laza – Matiuţa a fost pus pe tuşă de filiala condusă de Ilie Bolojan şi, de supărare, a trecut la PSD, fără să primească nici de la social-democraţi un loc între candidaţi.

Liderul naţional al slovacilor şi cehilor din România (UDSCR), deputatul Adrian Miroslav Merka se află, la rându-i, într-o situaţie neplăcută. Chiar dacă este unul dintre cei mai experimentaţi parlamentari bihoreni, fiind deputat încă din 2004, Biroul Electoral Central i-a respins lui Merka candidatura pentru încă un mandat, din cauza unei condamnări penale de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru că şi-a angajat părinţii la cabinetul deputaţial. Merka a invocat, în van, faptul că acele angajări au fost girate juridic de secretariatul general al Camerei.

Biroul Electoral Central (BEC) a constatat ca definitive candidaturile lui Orban Ecaterina din Nădlac (jud. Arad), respectiv al lui Furic Iarco (jud. Timiş), din partea UDSCR, după ce Tribunalul Bucureşti respinsese contestaţia formulată de bihoreanul Merka, împotriva deciziei BEC de a-i respinge candidatura. BEC îşi justifică decizia de a-i respinge lui Merka candidatura printr-o listă primită de la Agenţia Naţională de Integritate, în care Merka se regăseşte la poziţia 189, cu interdicţia de a ocupa o funcţie sau demnitate publică pentru o perioadă de trei ani, printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 11.06.2015.

Candidaţi migratori

Sunt şi câţiva parlamentari aleşi în 2012 şi care candidează în 2016 din partea altui partid. Este cazul lui Ioan Hulea, ales în 2012 sub sigla PPDD – partidul condamnatului penal Dan Diaconescu. Azi, deputatul Hulea conduce PMP Bihor şi candidează pentru încă un mandat, dar din partea partidului lui Traian Băsescu. Deputatul Lucia Varga candidează tot din partea PNL, dar nu în Bihor, unde nu a avut loc în cadrul filialei condusă de Bolojan şi Ghilea, ci la Constanţa, unde figurează acum pe locul 2 pentru Senat!

Un fost liberal, senatorul Cristian Bodea, exclus din PNL în iunie 2016 pentru critici virulente la adresa conducerii partidului, candidează acum din partea ecologiştilor, pe poziţia nr. 1 PER pentru Bucureşti, la Camera Deputaţilor. În fine, sunt o serie de parlamentari care, în 2012 candidau împreună sub sigla USL şi care azi sunt adversari în alegerile din Bihor: Florica Cherecheş (PNL), Ioan Cupşa (PNL), Florian Bodog (PSD), Gheorghe Bogdan (PSD), Ioan Sorin Roman (PSD). De asemenea, senatorul Ghilea candida în 2012 din partea PDL, iar acum figurează pe locul 1 pe lista PNL, ca urmare a fuziunii dintre PNL şi PDL.

Lege spartană cu candidaţii

Legea electorală interzice bannerele, mesh-urile, panourile publicitare mobile, steagurile publicitare, calcanele, ecranele publicitare, indicatoarele publicitare direcţionale sau structurile de publicitate autoportante. Sunt acceptate doar afişe electorale reduse, publicitate în mass-media, broşuri şi pliante. Însă toate plafoane financiar. Norma de reprezentare este de un deputat la 73.000 de cetăţeni şi un senator la 168.000 de locuitori. Astfel, în judeţul Bihor vor fi aleşi 4 senatori şi 9 deputaţi.

Totodată, campania păstrează regulile de la alegerile locale privind afişajul electoral şi bugetul de campanie de maxim 60 de salarii minime brute. Legea interzice şi distribuirea de pixuri, căni, ceasuri, tricouri, jachete, veste, şepci, sacoşe, găleţi, brichete sau alimente, „logistică de campanie” pe care candidaţii mizau în urmă cu numai doi ani. Candidaţii nu vor putea folosi nici măcar vehicule inscripţionate cu sloganuri de campanie sau însemne electorale şi care difuzează materiale audio.