Acum un an, la Muzeul Ţării Crişurilor vernisa o expoziţie cu 100 de heliogravuri după desenele lui Van Gogh şi 34 de litografii după lucrări aparţinând lui Renoir. Lucrările din expoziţie făceau parte din colecţia colecţionarului de artă german, Thomas Emmerling. Atunci anunţa Aurel Chiriac, directorul muzeului, că se va încheia cu domnul Emmerling un protocol de colaborare anuală, pe 2-3 ani.

Născut la Nürnberg, cu părinţi originari din Transilvania, Emmerling a venit pentru prima oară în România în 1999, cu intenţia de a-şi deschide o galerie de artă. Şi-a cumpărat vechea clădire a şcolii germane din Cisnădioara, unde în 2017 a deschis o galerie de artă unde sunt expuse o parte din lucrările colecţiei sale. El este şi co-fondator al mişcării Kunsthaus Siebenbürgen, care îşi propune promovarea artei transilvănene şi „îmbogăţirea ofertei culturale şi a mediului cultural”.

Din colecţia sa impresionantă, în afară de Dürer, fac parte nume importante, precum: Van Gogh, Renoir, Matisse, Picasso, Dali, Miró, Braque, Kokoschka, Kirchner, Chagall şi mulţi alţii.

Vineri, o nouă expoziţie s-a vernisat în colaborare cu Thomas Emmerling. Intitulată „Un maestru al gravurii europene din vremea Renaşterii – Albrecht Dürer (1471-1528)”, expozița prezintă heliogravuri executate de Amand Durand după gravuri în metal şi lemn semnate de celebrul artist german Albrecht Dürer şi o sferă armilară, care ne indică înţelegerea europeană despre univers în perioada renascentistă.

„Pentru această expoziţie am scos, după 15 ani, gravurile originale Dürer pe care le avem în colecţia Muzeului Ţării Crişurilor. În general gravura şi lucrările pe hârtie trebuiesc protejate de prea multă lumină, de aceea ele sunt expuse periodic. Vreau să mulţumesc colecţionarului german Thomas Emmerling, lui Aurel Roşu şi colegilor de la secţia de artă care s-au implicat în organizarea expoziţiei şi în mod special colegei noastre Ana Martin, care este curatorul expoziţiei, expert în domeniu”.

Gravuri originale

Cu lucrările originale de Albrecht Dürer, Muzeul Ţării Crişurilor a intrat în circuitul european de valori. Din cauza criteriilor de conservare, este un moment deosebit atunci când aceste trei gravuri originale sunt expuse publicului. După cum explică Ana Martin, una reprezintă Sfânta Familie, cea de a doua Fecioara cu pruncul, iar cea de a treia este Întâlnirea lui Ioachim şi Ana, părinţii în vârstă ai Fecioarei. Se mai găsesc expuse în vitrine patru copii contemporane (sec XV) după Albrecht Dürer, făcute de un gravor anonim german, şi alte două de italianul Marcantonio Raimondi, cunoscut pentru a fi primul producător de print important, care a copiat 80 din gravurile lui Albrecht Dürer.

În a doua parte a expoziţiei se pot admira un număr de 108 heliogravuri realizate în sec. XIX-lea, la Paris. Această tehnică fotomecanică a apărut o dată cu fotografia. Heliogravurile au avut atributul de a salva de la degradare cele mai celebre şi reprezentative opere ale lui Dürer. În expoziţie sunt reprezentate aşa numitele „gravuri de maestru”, meisterstiche: „Cavalerul, Moartea şi Diavolul”, „Sfântul Ieronim în chilia sa” şi „Melancolia”. „Toate au seminificaţii deosebite, prima făcând trimiteri subtile la perioada războiului ţărănesc german, când cavalerii au fost trimişi să înăbuşe revolta ţăranilor. Ieronim este emblema umanismului, care era precoupat de cunoaşterea livrescă în chilia sa. Este cel care a tradus din limba ebraică în limba latină Biblia vulgata. În gravura sfântului Ieronim veţi vedea redat un fragment din atelierul lui Dürer. «Melancolia» simbolizeză întrebările oricărui om asupra problemelor existenţiale. Dar foarte aproape de sufletul lui Dürer au fost temele religioase: Patimile lui Isus şi Viaţa Sfintei Fecioare Maria. Patimile lui Isus au apărut în trei serii distincte. O serie în format redus dar cu dimensiuni standard, destinată colecţionarilor, este expusă în această expoziţie”, explică Ana Martin.

Teme religioase

Dürer a surprins toate etapele din Patimile lui Isus, începând de la „Rugăciunea de pe muntele măslinilor”, „Prinderea lui Isus”, „Isus la Caiafa”, „Isus în faţa lui Pilat”, „Pilat spălându-şi mâinile”, până la „Biciuirea lui Isus, „Ecce Homo”, „Răstignirea”, „Punerea în mormânt”, „Învierea”. Altă suită de 15 lucrări redau viața Sfintei Fecioare Maria, începând cu părinţii acesteia, Buna Vestire, Logodna Fecioarei, Naşterea lui Iisus, Fecioara cu pruncul, Fuga în Egipt, Maria la Crucea lui Iisus, Adormirea Maicii Domnului. În atenția lui Dürer au stat și alte personaje biblice și religioase, precum Apostolii Petru și Pavel, Filip, Bartolomeu, Toma, Ioan și Sfinții Anton, Gheorghe, Cristofor, Sebastian, Eustaţiu, Ieronim.

Artistul a prețuit şi omul simplu în lucrări precum: La Doctor, La Piață, Dans țărănesc, Cimpoierul, Îndrăgostiții, La plimbare dar s-a aplecat şi asupra unor subiecte mitologice: Apollo și Diana, Familie de satiri, Răpirea sabinelor, Nemesis. De asemenea, Dürer a portretizat numeroase personalități contemporane cu el: Willibald Pirckheimer, Albrecht von Brandenburg, Erasmus din Rotterdam, Ioachim Patinir, Philip Melanchthon, Frederic cel Înţelept, principe elector de Saxonia etc.

„Încă din timpul vieții, Albrecht Dürer s-a bucurat de celebritate și prestigiu. Curțile princiare europene se întreceau în ofertele pe care i le făceau, ademenindu-l să lucreze ca pictor de curte. A acceptat, în cele din urmă, oferta împăratului german Maximilian al II-lea și a urmașului său Carol al V-lea, care i-au acordat o rentă viageră, recunoscându-i, în același timp, munca și meritele în domeniul artei”, a punctat Ana Martin.

Bunicul, orădean

Curatorul expoziţiei a amintit faptul că rădăcinile genealogice ale artistului se trag din judeţul Bihor. La sfârşitul vieţii, Albrecht Dürer consemna în cronica de familie că neamul său se trage dintr-un mic orăşel de lângă Jula, cale de 8 mile de Oradea, dintr-un sat care se numea Ajtós. Istoriografii plasează acest sat la est de Salonta, alţii spun că ar fi în preajma localităţii Cefa. Acest sat se pare că a dispărut de pe hartă în evul mediu. De asemenea, bunicul său dinspre tată, Anton Dürer, a fost şi el argintar. Acesta se pare că ar fi locuit în Oradea, având o casă în cartierul Olosig. De altfel, unul din fii săi, Johan, unchiul artistului, a fost preot la Oradea timp de 30 de ani.

Pe parcursul celor 57 de ani de viață, Dürer a creat peste 350 de gravuri în lemn și metal, 1.300 de picturi în acuarelă, tempera, ulei pe lemn și pânză. „Prin întreaga sa operă, Albrecht Dürer a marcat etapa cea mai înfloritoare a artei germane de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, cu implicații perene în patrimoniului artistic european”, a încheiat Ana Martin. Expoziţia va putea fi vizitată până la sfîrşitul lunii ianuarie 2020. Eveniment a fost organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Bihor şi al Fundaţiei „Euroregiunea Bihor-Hájdu Bihar” Oradea.