În cadrul uneia dintre cle mai longevive emisiuni, „Viaţa satului” ve debuta pe 12 decembrie seria de portrete dedicate celor care au primit tiltul de „Tezaur Uman Viu”. Prima parte reuneşte zece portrete care prin mijloace tradiţioanle nealterate transmit mai departe un element de patrimoniu imaterial. Titlul de „Tezaur Uman Viu” este viager, personal și netransmisibil și se acordă în România de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

Primul portret difuzat de TVR, sub egida Ministerului Culturii, este cel al lui Marius Mihuț, din Cihei, județul Bihor. S-a născut în 1971, este unul dintre cei care duce mai departe tradiţia făuririi viorii cu goarnă, instrument simbol al zonei Bihorului. Lemnul pentru construirea viorii și montajul pieselor de rezonanță sunt realizate manual, după tehnici vechi de construcție. Viorile cu goarnă create de Marius Mihuţ pot fi admirate la târgurile meşterilor populari, dar au depăşit şi graniţele ţării, ajungând la colecţionari sau instrumentişti din Ungaria, Germania, Austria, Italia, America sau Japonia.

A patra poveste: Moise Gavra

După dogarul Szőke Tibor, din localitatea Harale, județul Covasna şi taragotistul Pera Bulz din Hunedoara, va urma povestea lui Moise Gavra. S-a născut în 21 octombrie 1932, în Vărzarii de Jos şi este meșter cojocar, specialist în prelucrarea pieilor și blănurilor. Moisa Gavra este recunoscut pentru bituşele şi cojoacele frumos brodate. De-a lungul anilor, a creat cojoace cu modele tradiţionale zonei, căciuli, veste, bituşe pentru ciobani, lucrate manual, folosind piei de oaie argăsite de el. Unele din cojoacele şi bituşele făcute de el au ajuns până în Statele Unite ale Americii. Detalii despre activitatea acestor Tezaure Umane Vii se pot găsi pe pagina Ministerului Culturii: http://www.cultura.ro/tezaure-umane-vii.

„Într-o perioadă cu numeroase provocări, Televiziunea Națională și Ministerul Culturii au reușit să pună bazele unui parteneriat care promovează oameni excepționali. Vom avea, inițial, 10 povești de viață pusă în slujba autenticului, tradițiilor nealterate și meșteșugurilor păstrate cu rigurozitate. În mandatul meu am reușit digitalizarea dosarelor fiecărei persoane care a primit, de-a lungul anilor, titlul de Tezaur Uman Viu, iar acum am făcut un pas în plus cu ajutorul TVR. Astfel, ne asigurăm că moștenirea culturală pe care ei o păstrează și transmit mai departe, cu atâta dăruire, are o șansă în plus să ajungă la nepoții noștri”, a declarat ministrul interimar al Culturii Bogdan Gheorghiu.

Cornel Salvador Palladi, povestea digitalizată

S-a încheiat şi procesul de digitalizare a celor 12 persoane care au primit, anul acesta, titlul de Tezaure Umane Vii. Pe site-ul Ministerului Culturii se găsesc prezentări detaliate ale activităţii desfășurate, fiind incluse linkuri de presă sau cu prezentări video. Printre cei 12 nou intraţi în lista digitalizată se numără şi făuritorul de viori cu goarnă Cornel Salvador Palladi, din Beiuş.

„Am și eu o vârstă destul de înaintată, am trecut de 75 de ani, dar am o vorbă: până mai este un pic de verdeață în mine, nu mă las! Continui să concep și să făuresc viori. Chiar dacă eu nu voi mai fi, vor rămâne aceste instrumente muzicale și voi pleca la Ceruri mulțumit că am lăsat ceva palpabil în urma mea!”, mărturiseşte Cornel Salvador Palladi în pagina sa digitalizată, unde sunt postate şi două articole publicate în Jurnal bihorean.

[eadvert]