Meditațiile, între modă și necesitate?!

Mai multe asociaţii de părinţi au cerut Ministerului Educaţiei interzicerea meditaţiilor cu profesorul care îi predă elevului la clasă. Printre motivele invocate au fost reflectarea părtinitoare a notelor elevului respectiv, dar și catalogarea acestui obicei ca „un atac” la buzunarul părinților, având în vedere că mulți dintre aceștia chletuiesc sute de lei pe lună cu meditațiile copiilor, în speranța că aceștia vor lua note mai bune la examene.

Mulți părinți consideră că prin această practică se plătește de fapt nota copilului. Mai mult, în unele cazuri, la examenele de evaluarea naţională sau bacalaureat copilul și părintele s-ar lovi de o mare surpriză când își vor da seama că nota de la clasă nu reflectă nivelul real al cunoștințelor elevului.

„Out” meditațiilor

Pentru a vedea care e situația și la noi în județ, am solicitat un punct de vedere din partea Asociației Județene a Părinților (AJP) Bihor. În acest sens, președintele Asociației, Cristina Ioana Antik, a declarat pentru Jurnalul Bihorean și Bihon.ro: „Din punct de vedere legal, nu putem să facem nimic în această privință. Profesorul e sub tutela inspectoratelor școlare, respectiv a Ministerului Educației. În ce privește acest subiect, abia acum aud de la dumneavoastră despre faptul că unele asociații de părinți din țară, sau chiar Asociația Națională a Părinților, ar fi făcut solicitări la Ministerul Educației privind interzicerea acordării de meditații de către profesorii care predau elevului la clasă. Sincer, deocamdată, la noi la Asociație nu a fost depusă până acum vreo sesizare în acest sens. Bine, acum, vorbe sau bârfe sunt, însă cu acestea nu poți să te prezinți în fața ministrului Educației. Voi urmări evenimentele și vom vedea ce va fi”.

Cu toate cele spuse de președintele AJP Bihor, există și la noi voci în rândul părinților care nu sunt de acord cu practica acordării orelor de meditații de către profesorul care îi predă elevului la clasă. Atât părinții, cât și elevii cunosc situația, dar le este teamă să vorbească liber din cauza repercusiunilor la care ar fi supuși elevii la școală. „Nu sunt de acord ca un profesor să-și mediteze pe bani elevii de la propria clasă. Ce le poate spune mai mult în privat? Acest lucru mă face să cred că interesul lui este să-i învețe cât mai puțin la școală, ca să apeleze la el la meditații. Ceea ce nu mi se pare corect”, ne-a precizat sub protecția anonimatului un părinte din Oradea.

Elevii care sunt meditați de propriii profesori cunosc situația, la fel și colegii lor de clasă care nu iau meditații din varii motive: încrederea în propriile forțe de a învăța sau, pur și simplu, situația precară din punct de vedere financiar a părinților. Cei care iau meditații primesc procentual note mai mari decât ceilalți, care resimt acest aspect, însă le este frică să-și expună punctul de vedere față de nedreptatea creată. „Sincer, eu am luat meditaţii și în a XI-a, și în a XII-a la anumite materii care îmi erau necesare. Într-adevăr, orele de meditații le făceam cu profesorul de la clasă și am observat cum se uitau colegii la mine, știind că fac ore în particular cu proful. Nu vreau să fiu răutăcioasă, însă în ce privește notele primite la oră consider că au fost pe merit”, ne-a mărturisit o absolventă de liceu de anul trecut.

Există voci, chiar dacă stinghere, și în rândul cadrelor didactice, care susţin ca meditaţiile în particular acordate de profesorul de la clasă să fie eliminate. Profesorii care acordă meditații le-ar răspunde colegilor care sunt împotrivă că sunt invidioși pe ei că fac un ban în plus, iar aceștia le-ar întoarce răspunsul invocând deontologia profesională și faptul că nu plătesc impozit pe suma primită. Și uite așa se creează un cerc vicios.

Burta pe carte, banul la meditator!

Mulţi elevi din clasa a VIII-a, dar în special cei care termină liceul și vor să acceadă în învățământul universitar, iau din timp meditații în vederea participării la evaluarea națională, respectiv bacalaureat. Pentru aceste meditații părinții cheltuiesc, în medie, între 600 și 800 de lei lunar. La clasele primare și gimnaziale prețurile sunt mai mici, însă cresc exponențial la elevii de clasa a VIII-a, care urmează să dea examenul de evaluare națională, sau la cei dintr-a XII-a, care participă la BAC. De exemplu, în Oradea o şedinţă de o oră la Limba și literatura română costă 20 de lei pentru elevii din clasele mici, însă pentru cei care dau examenul de evaluare națională sau BAC-ul, prețul e de la 25 de lei în sus. În schimb, la matematică prețul variază între 15 și 35 de lei pe oră, sau chiar mai mult, în funcție de locul de desfășurare a orei de meditație. Dacă e la domiciliul meditatorului prețul e mai mic, iar dacă se desfășoară acasă la elev, costul orei de meditație e mai mare. Varietatea prețurilor este în funcție de nivelul de pregătire a profesorului și de clasa elevului. Mai mult, unii meditatori garantează „rezultate deosebite” în urma muncii prestate.

 

 

Codul de etică din învățământul preuniversitar

Există un Cod de etică care dă dreptate părinților nemulțumiți, însă acesta ar trebui să apară la începutul anului şcolar 2017-2018. Codul de etică pentru învățământul preuniversitar se află prin sertarele Ministerului Educației de prin 2014, când a fost supus unei dezbateri publice. Dacă acesta va fi aprobat, va interzice expres cadrelor didactice acordarea de meditații elevilor de la clasă. În Codul de etică este menţionată şi conduita pe care un profesor ar trebui să o aibă faţă de elevii săi, dar şi modul în care ar trebui să îi „pedepsească” pe aceştia. Proiectul Codului de etică prevede că profesorii nu pot face meditaţii cu elevii din unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea, în schimbul unor „avantaje materiale”.

ART. 7 din acest Cod face referire la:

(4) interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie;

1. a) fraudarea examenelor de orice tip contra bani, obiecte, servicii etc.;
2. b) solicitarea de către personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri în vederea obţinerii de către elevi a unor rezultate şcolare incorecte;
3. c) traficul de influenţă şi favoritismul în procesul de evaluare;
4. d) colectarea de fonduri de la elevi sau de la părinţii acestora pentru cadouri sau pentru protocolul destinat cadrelor didactice antrenate în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de evaluare (examene şi evaluări naţionale, olimpiade, alte concursuri şcolare etc.);
5. e) interzicerea meditaţiilor cu propriii elevi, contra unor avantaje materiale.