Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră necesară o regândire a structurii guvernamentale şi o adaptare a programului de guvernare la noile realităţi economice şi sociale.

Faţă de structura actuală cu 24 de miniştri, plus prim-ministrul, CNIPMMR propune o structură mai suplă şi adaptată nevoilor României pentru o guvernare modernă. „Propunem ca guvernul să fie format din 15 ministere, similar cu cele din Germania şi Olanda, dar adaptat realităţilor româneşti”, transmit reprezentanţii patronatelor.

Ministere

Ministerele propuse de mediul de afaceri sunt următoarele: Ministerul Economiei şi Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Ministerul Finanţelor Publice; Ministerul Fondurilor Europene; Ministerul Antreprenoriatului, Comerţului şi Tehnologia Informaţiei; Ministerul Muncii; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului; Ministerul Culturii şi Diasporei; Ministerul Apărării Naţionale; Ministerul Administraţiei şi Internelor; Ministerul Justiţiei; Ministerul de Externe; Ministerul Agriculturii şi Protecţiei Mediului şi Ministerul Transporturilor.

Măsuri

Având în vedere nevoia restartării politicilor guvernamentale, adoptarea unor noi măsuri pentru o guvernare eficace este necesară pentru o dezvoltare durabilă şi sustenabilă. CNIPMMR solicită trecerea la o viziune pragmatică şi realistă a guvernului, prin implementarea măsurilor specifice domeniilor majore pentru dezvoltarea României. În primul rând, stabilitate şi predictibilitate.„Guvernul nu ar trebui să mai emită nici o OUG, în domeniul economic şi fiscal, raportat la volumul imens de legislaţie deja existent.

Încrederea în sistemul fiscal este o condiţie esenţială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează deciziile de investiţii”, transmit reprezentanţii mediului de afaceri. Pănă la 1 septembrie 2019 au fost emise 61 de Ordonanţe de Urgenţă, 162 de legi şi 639 de Hotărâri de Guvern, iar în anul 2018, au fost adoptate 114 Ordonanţe de Urgenţă, 354 Legi şi 1029 de Hotărâri de Guvern.

O altă direcţie este creşterea nivelului investiţiilor publice. „Este necesară acordarea unei atenţii deosebite asupra aspectelor calitative ale investiţiilor întrucât calitatea acestora este marcată în continuare de deficienţe de gestionare, de schimbări frecvente ale priorităţilor şi de dificultăţi în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor UE, iar investiţiile private sunt afectate de persistenţa incertitudinii juridice şi a birocraţiei”, sunt de părere reprezentanţii CNIPMMR.

De asemenea, patronatele solicită ca împrumuturile publice să fie sustenabile şi să fie direcţionate spre zona investiţiilor pentru asigurarea dezvoltării economice şi nu în zona dedicată salariilor şi pensiilor. Creşterea investiţiilor în infrastructură este o altă măsură cerută de CNIPMMR, dar şi creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene. O asigurare a creşterii calităţii serviciilor publice este, de asemenea, necesară, precum şi o evaluare şi monitorizarea permanentă a activităţii bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferenţia salarizarea în funcţie de performanţă.

Patronatele mai solicită eliminarea deficitelor macro-economice şi măsuri pentru încurajarea producţiei şi exporturilor care asigură o creştere economică sănătoasă, faţă de una bazată pe consum şi importuri. Asigurarea consultării reale a confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional şi valorificarea în mod corespunzător a opiniilor exprimate, dublate de realizarea unui parteneriat în implementarea măsurilor este o altă dorinţă a patronatelor.

Nu în ultimul rând, CNIPMMR solicită menţinerea societăţilor strategice pentru economia şi siguranţa naţională în proprietatea statului şi nu transferul lor către entităţi de tipul Fondului Naţional de Dezvoltare şi Investiţii SA. Având în vedere ca Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este o societate pe acţiuni, care va funcţiona în condiţii de piaţă, există riscul pierderii pozitiei de acţionar majoritar al statului român, al societăţilor pe care le deţine în portofoliu, sau chiar falimentul acestora.

Debirocratizarea şi stimularea dezvoltării întreprinderilor astfel încât România să devină cea mai atractivă ţară din sud-estul Europei pentru derularea afacerilor, o condiţie esenţială fiind debirocratizarea – niciunei companii să nu îi fie solicitată o informaţie pe care o altă instituţie a statului o deţine. „România trebuie să se plaseze în primele 20 de ţări la nivel global privind uşurinţa de a face business, (indicator măsurabil în rapoartele Doing Business, raportat la locul 52 în anul 2019, faţă de locul 45 în anul 2018 şi locul 36 în anul 2017)”, conchid reprezentanţii CNIPMMR.