Chiar dacă are deficiențe de auz, beiușeanca a găsit modalitatea de a fi utilă refugiaților. Ea îi ajută să comunice, să aibă un drum mai ușor prin țară, tocmai pe acei oameni care nu se pot exprima în nicio limbă.

Profesoara vulcanistă Camelia Buran a adus-o în atenție pe Eta. Profesoara e la post de fiecare dată când un vulcanist realizează ceva de care e mândră întreaga comunitate.

„Mândri suntem de tine, Eta! Violeta este vulcanistă și un om minunat. Nu e prima oară când dă o mână de ajutor celor care au nevoie… Ea, deși are deficiențe de auz, și-a găsit calea. Așa cum o știm noi, profesorii ei, dar cu siguranță și colegii ei. Eta este exemplul pentru noi toți – profesori, elevi și părinți vulcaniști deopotrivă – să facem ceea ce este nevoie la timpul potrivit, să ne implicăm, să trăim frumos”, spune prof. Camelia Buran.

Eta a început să se implice în a-i ajuta pe ucraineni încă din 24 februarie.

[eadvert]

„Mă trezesc dimineața și este război. Unde? Lângă noi, în Ucraina. Imediat ne gândim la prietenii noștri surzi ucraineni dacă sunt bine”.

Își amintește că la concursul internațional Miss-Mister Deaf World Europe-Asia a cunoscut-o pe Miss Deaf Ucraina. O contactează și aceasta îi mărturisește că e bine.

„Spera să se termine războiul și să fie pace! I-am zis că poate veni în România și o voi ajuta”, își amintește Eta. Între timp, așteaptă un mesaj de la prietena ei. După ce două zile nu primește niciun semn, îi scrie și află că e într-un subsol din Kiev. Află că ar vrea să fugă de acolo împreună cu familia, dar nu poate. Eta o încurajează. Urmează un weekend agitat. „Unii dintre noi nu am dormit, stând cu sufletul la gură, suntem stresați, îngrijorați, ne mai supăram, dar încercăm să fim uniți și să ajutăm cum putem! Indiferent de religie, asociație, politică, etnie, orientare sexuală, gen, toți am început să colaborăm cu scopul de a ajuta refugiații surzi! Un grup mic de surzi tineri din România și diaspora au început sa colaboreze pe Telegram (Lolici Daniel, Emma M. Șomlea, Costel Apastinei, Maria Magdalena, Chiș Florin, Dan Cracovschi, Ionel Bota, Ciornea Andreea și mulți alții… indiferent dacă e membru sau nemembru!”, spune Eta.

Solidaritatea salvează vieți

Apoi grupul a început să crească, având ca și centru de comandă hotelul lui Ștefan Mandachi, dar abia duminică dimineață ajung primii ucrainieni cu deficiențe de auz la Vama Siret. Eta spune că „într-un moment atât de greu, cu pandemie și război, Umanitatea și Solidaritatea salvează vieți”. Jurnal de război. Prima zi de teren pentru Eta este 2 martie, la Centrul de Azil pentru Refugiați din Rădăuți.

„Facem eforturi mari și reușesc să scot de acolo cât mai repede doi surzi bătrâni din Ucraina, ca să-i urcăm în trenul spre Cluj-Napoca. Băiatul lor surd îi așteaptă la Cluj-Napoca. La gară, o familie de refugiați (o mamă auzitoare cu trei copii surzi) au primit asistență de la noi. După două zile, primesc un semn de la ei. Au ajuns bine în Slovacia”, spune beiușeanca.

Următoarea zi la Vama Siret o face să rămână fără cuvinte!

„Tot ce vezi la televizor și în realitate este total diferit! Multă durere pe chipurile refugiaților ucranieni… și umanitate! Vremea este nemiloasă, ninge, bate vântul, afară zeci de corturi, mâncare caldă, voluntari, jardarmi și mulți refugiați. Unii cu mașini, alții pe jos. Ne plimbăm prin zonă, în speranța că ne văd surzii ucranieni. După 5 ore de așteptare, vine un grup de femei înghețate de frig: două femei surde si 4 copii auzitori. Îi ducem în container să se încălzească, mâncare, paturi, cartele… Vor să meargă în Polonia. Le conducem cu mașinile până la gară, căutăm soluții și în două ore am reușit să le urcăm în tren spre Oradea. De acolo, Remus le-a preluat și le-a urcat în autocarul spre Varșovia. Ni se termina tura, dar sunt chemată la Jandarmerie. Au nevoie de interpret. Rămânem fără baterie la mașină, însă un preot ne ajută. Într-o oră ajungem în Vama Siret. Un surd nu are pașaport și trebuie să facă cerere de azil. Ajung într-o sală cu mulți oameni, copii. Toți fără pașaport biometric. Se face ora 20:00 și ajungem acasă, dar avem satisfacția că am putut ajuta”, scrie Eta în jurnalul pe care îl ține.

În următoarea zi, sunt sfătuiți să stea acasă, fiindcă e incendiu la o centrală nucleară din Ucraina. Nimeni nu are stare însă, cu toții încearcă să se organizeze mai bine.

„Timpul fuge repede și realizez că e vineri, vine weekend-ul, dar nu ne putem opri. Apel video la miezul nopții: trei surzi din Ucraina au cerut informații, s-au hotărât și vor merge pe jos 50 km până la vamă. Noi îi vom aștepta! 5 Martie 2022: ne așteaptă zeci de surzi cazați la Suceava. Au nevoie de asistență, alții ne așteaptă la Tabăra de Refugiați. Unii sunt cu mașina, alții pe jos. Este trecut de miezul nopții, iar voluntarii noștri așteaptă și acum la Vama Siret. Continuăm…”, mărturisea Eta, în urmă cu câteva ore.