„Pentru munca la negru, nu este posibilitatea de avertisment”, subliniază Rotar, amintind că pentru această încălcare a legii amenzile sunt între 10.000 şi 20.000 de lei, cu obligaţia remedierii problemei. „Acolo unde legea permite, dacă se constată buna credinţă a angajatorului, se poate da avertisment. Dacă, de exemplu, l-a chemat pe angajat la muncă duminică, se dă avertisment şi se dispune remedierea problemei”, asigură Rotar. Şeful ITM Bihor a ţinut, astfel, să-l asigure pe prefectul Claudiu Pop că scopul ITM nu este acela de a „cocoşa” agenţii economici cu orice preţ.

„Rolul instituţiilor este acela de a informa, de a instrui. Rolul nu este de a amenda, ci de a aduce la cunoştinţa agenţilor economici obligaţiile ce le revin. De aceea, aveţi posibilitatea de a acorda avertisment”, a ţinut prefectul Pop să-i transmită şefului ITM Bihor. Pop a făcut ulterior precizarea că acolo unde este pusă în pericol sănătatea sau sunt circumstanţe ce pot cauza dezastre, poziţia sa este de a se institui sancţiunea cea mai dură.

Rotar a subliniat, în acest context, că majoritatea sancţiunilor date de ITM sunt, de fapt, avertismente. „Munca la negru şi amenzile aplicate au un trend crescător. Dar să nu credeţi că Bihorul are mai multă muncă la negru decât este, să zicem, în Cluj sau în Arad. Aceste cifre sunt reprezentative în privinţa muncii ITM”, a declarat Rotar, încercând să arate, astfel, că, de fapt, ITM este tot mai „pe fază”. „Au crescut amenzile, în ultimii ani şi mai ales amenzile pentru munca la negru”, a arătat Rotar, ilustrând cu grafice. Dacă în 2012, amenzile total aplicate de ITM Bihor erau de 2,7 milioane de lei, din care amenzile pentru munca la negru se cifrau la 776.100 lei, în 2015, amenzile aplicate până acum se ridică la 4,3 milioane de lei, din care 3,2 milioane de lei sunt amenzi pentru muncă fără forme legale.